DCSport.ro
17 mai 2024, 11:01
Poți descărca aplicația:
Viitoarea lege de amnistie convenită între PSOE și Junts s-a poziționat împotriva întregului sistem judiciar din Spania, inclusiv a judecătorilor, procurorilor, avocaților și a Consiliului General al Magistraturii (CGPJ). În cadrul acestei ofensive împotriva măsurii, aceștia din urmă au depus o plângere la Uniunea Europeană pentru a lua măsuri împotriva grațierii judiciare pentru cei acuzați în proces.
CGPJ urmărește prin această strategie ca Comisia Europeană să oprească o eventuală lege de amnistie, înțelegând că este "un atac la statul de drept", iar în favoarea sa are un precedent în care instituțiile UE au intervenit într-adevăr într-un caz care are anumite similitudini.
S-a întâmplat în România, când fostul lider al Partidului Social Democrat din țară, Liviu Dragnea, a fost acuzat de o infracțiune de corupție pe vremea când era membru al guvernului, înainte de 2016. Începând cu acel an, el a fost îndepărtat din politică după ce a fost condamnat într-un alt proces de abuz de putere.
De la punerea sa sub acuzare și până la condamnarea sa definitivă în 2019, guvernul partidului din care făcea parte a fost ținta criticilor atât din partea societății românești, cât și a Comisiei Europene, pe tema faptului că ar fi încercat să treacă o lege de amnistie pentru anumite condamnări pentru corupție de care ar fi beneficiat.
Față de această posibilă lege de amnistie luată în considerare de guvernul român, Comisia Europeană a ieșit în apărarea statului de drept. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, a declarat respingerea de către Uniunea Europeană a unei grațieri în acest caz: "Dacă amnistia ar fi acordată, așa cum preconizează unii din această țară, ar fi un pas înapoi pentru statul de drept", a explicat el în cadrul unei conferințe de presă.
Frans Timmermans, fost comisar și vicepreședinte al Comisiei, a criticat, de asemenea, măsura: "Dacă Comisia trebuie să fie brutală în evaluarea sa, va fi. Și dacă trebuie să folosim alte instrumente pe care le avem la dispoziție, o vom face". Acest proces, datorită lobby-ului european, s-a încheiat cu un referendum privind această reformă constituțională, iar 80% dintre cei care au votat s-au opus, astfel că măsura a eșuat.
Acum, acest caz răsună din nou în Spania după declarațiile pe care purtătorul de cuvânt și președintele Asociației Procurorilor, Cristina Dexeus, în "respingerea absolută" a legii amnistiei convenite de socialiști cu Junts, le-a explicat despre precedentul României și poziția Bruxelles-ului pe aceste teme.
Dexeus a arătat că "există un precedent de malpraxis sau de comportament necorespunzător la vremea respectivă din partea Guvernului României", astfel că punerea în aplicare a unei legi precum cea propusă este "un atac fără precedent la independența justiției", precum și "un atac direct la statul de drept și care nu are niciun fel de suport constituțional", potrivit The Objective.
Cristina Dexeus a reamintit că Asociația procurorilor a avertizat deja Comisia Europeană în septembrie, printr-o scrisoare adresată comisarului pentru justiție, Didier Reynders, și vicepreședintelui guvernului UE, Vera Jourova, în legătură cu "o ipotetică lege de amnistie care ar putea determina susținerea susținătorilor independenței și a fugarului din justiție Puigdemont cu guvernul în funcție pentru învestirea lui Pedro Sánchez cu șapte voturi pentru a obține acea majoritate absolută".
Această situație a servit pentru ca Europa să aibă "ecou" și a prezentat o petiție guvernului spaniol pentru a explica acordurile la care ajunge în privința amnistiei. De asemenea, a detaliat că comunicatul emis ieri a fost trimis și Comisiei.
În fața acestei situații, el și-a exprimat încrederea și "speranța", deși a avertizat că "nu depinde de ei". "Noi acționăm ca experți juridici în fața a ceea ce ne prezintă partidele politice, dincolo de asta nu putem face mai mult", a afirmat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
