Alimentele și băuturile nealcoolice sunt produse de primă necesitate. Având în vedere relevanța alegerii individuale de a cheltui mai mult sau mai puțin pe un anumit produs, o incidență mai mare a cheltuielilor cu alimentele în bugetul gospodăriei poate indica o situație de dificultate socioeconomică mai mare.
În urma pandemiei Covid-19, incidența acestui articol de cheltuieli a crescut. În 2020, la închidere, această schimbare poate fi atribuită suspendării multor activități, ceea ce a dus la scăderea relativă a unor componente ale coșului. Cu toate acestea, în 2021, când toate activitățile și-au reluat cursul normal, situația nu a revenit încă la nivelurile anterioare pandemiei.
În general, după cum notează Eurostat, cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 4% în 2021 față de 2020. În acest din urmă an se înregistrase o scădere de 8% față de anul precedent, din cauza izbucnirii pandemiei, conform openpolis.
Creșterea a afectat toate componentele principale, pe care Eurostat le clasifică după cum urmează:
- restaurante și hoteluri;
- transporturi;
- recreere și activități culturale;
- îmbrăcăminte;
- educație;
- diverse (bunuri și servicii);
- băuturi alcoolice, tutun și stupefiante;
- cheltuieli casnice (apă, electricitate, gaz și alți combustibili);
- cheltuieli de sănătate;
- cheltuieli cu mobilierul și cheltuielile de întreținere a gospodăriei;
- achiziționarea de alimente și băuturi nealcoolice;
- comunicare
Cea mai accentuată creștere a fost la rubrica "restaurante și hoteluri" (+15,5%). Această schimbare este ușor de înțeles, deoarece în timpul închiderii oamenii au avut mai puțină libertate de mișcare, iar restaurantele au fost închise timp de mai multe luni.
Cea mai mică creștere a fost înregistrată la băuturi alcoolice, tutun și stupefiante (+1%) și, în al doilea rând, la cheltuielile pentru alimente (+1,3%). În 2020, acestea au fost deosebit de ridicate (ceea ce ar explica creșterea mică), parțial din cauza închiderii restaurantelor. Cu toate acestea, în 2021, situația nu a revenit încă la nivelurile din 2019 și, într-adevăr, resursele pe care gospodăriile le alocă acestui articol de cheltuieli continuă să crească. În comparație cu 2019, aceasta a crescut în medie cu 4,5 %.
În medie, în Europa, cel mai important element de cheltuieli pentru gospodării este reprezentat de cheltuielile pentru gospodărie și combustibil, care reprezintă, de unul singur, un sfert din bugetul total. Pe locul al doilea se află alimentele și băuturile nealcoolice.
Țările din Europa de Est sunt cele în care cheltuielile cu alimentele au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor gospodăriilor. În primul rând România, cu aproape 25%, urmată de Lituania și Bulgaria (aproximativ 20%). În timp ce cele mai mici ponderi se regăsesc în Irlanda și Luxemburg (mai puțin de 10%). Italia, cu 15,5%, se situează ușor peste media UE.
După cum s-a menționat anterior, alimentele și băuturile reprezintă un post de cheltuieli care a crescut în urma pandemiei. Să analizăm situația în cele mai populate țări ale UE.
Datele se referă la ponderea cheltuielilor gospodăriilor acoperite de alimente și băuturi nealcoolice. În toate țările mai mari ale UE, incidența a crescut. În special în corespondență cu izbucnirea pandemiei, când multe alte elemente de cheltuieli au avut o pondere mai mică. În 2021, Italia este țara cu cea mai mare incidență.
În ceea ce privește celelalte state membre, cea mai mare creștere a ponderii cheltuielilor cu alimentele în bugetul total al gospodăriilor a fost înregistrată de Slovacia, cu o diferență de aproape 3 puncte procentuale față de 2013. De asemenea, peste 2 puncte procentuale au fost Cipru și Grecia, în timp ce în 8 din cele 27 de state UE ponderea a scăzut. În acest sens, cea mai semnificativă cifră este cea a României (-3,9 puncte procentuale între 2013 și 2021), urmată de Lituania (-3,3 puncte) și Irlanda (-2,1).
Cu toate acestea, în termeni absoluți, cheltuielile cu alimentele și băuturile nealcoolice au crescut în toate țările membre, cu excepția Irlandei (aici, acestea au scăzut cu 3,9%). Cele mai accentuate creșteri au fost înregistrate în Cipru, Bulgaria, Slovacia și Polonia, toate cu variații de peste 20%.
Cu excepția doar a României și a Maltei, Italia este țara UE în care schimbarea a fost cel mai puțin pronunțată: între 2013 și 2021, creșterea a fost de 4,7 %. Față de o medie de 10,9%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News