Cetăţenii europeni aflaţi pe teritoriul Regatului Unit vor putea să continue să locuiască, să muncească sau să studieze şi după data de 31 decembrie 2020 (în cazul ieşirii Regatului Unit din UE fără un acord), respectiv 30 iunie 2021 (în cazul unui BREXIT cu acord), doar dacă vor solicita înregistrarea ca rezidenţi. Procedura de înregistrare este obligatorie pentru toţi cetăţenii europeni aflaţi la data BREXIT în Regatul Unit şi care intenţionează să îşi continue şederea şi după data de 31 decembrie 2020.

Românii care doresc să rămână în Marea Britanie după BREXIT au posibilitatea să aplice, în funcţie de perioada pe care au de când se află în Regatul Unit, pentru două variante de rezidenţă: settled status (dacă locuiesc deja de cel puţin 5 ani) sau pre-settled status (dacă locuiesc de mai puţin de 5 ani).
Pentru detalii și informații actualizate permanent privind procedura de înregistrare, românii pot consulta Ministerului britanic de Interne (Home Office) la https://www.gov.uk/guidance/settled-status-for-eu-citizens-and-their-families-translations.ro .

Ionela Flood: Nivelul de evaluare al studiilor, problematic pentru românii din Marea Britanie

Ionela Flood a vorbit și despre primele probleme pe care le întâmpină un român proaspăt ajuns în Marea Britanie.
"În primul rând cred că o problemă pentru românii care ajung în Marea Britanie a reprezentat accesul la informație de actualitate și legată de legislație pentru a avea acces la forța de muncă, la piața muncii, ca forță de muncă aplicată, specializată. Poate, în aceeași măsură, o altă problemă majoră este adaptarea la nivelul lor de evaluare a studiilor. Chiar dacă diplomele sunt oficial recunoscute, noi nu îndeplinim condiții pentru meserii pe care le-am prestat în țară, de exemplu. Românul se descurcă, învață repede limba engleză, relaționează poate mai mult în cadrul comunității pentru că această cultură britanică este un pic mai rezervată și nu ne poate pe noi "citi, procesa" întreaga paletă de exteriorizare, așa cum românului îi place să fie: optimist. Britanicul are un alt arhetip și poate că aici există o nevoie de adaptare imediată pentru că trebuie să interacționăm," a povestit Ionela Flood.

Președintele Societății Românca spune că există un interes major din partea autorităților britanice ca românii să rămână în Marea Britanie, dar conaționalii trebuie să fie foarte atenți pentru că Brexitul complică ușor situația chiar și pentru cei care au cetățenia britanică.

"Situația mea este alta, eu nu trebuie să aplic pentru procedura de rămânere în Marea Britanie după Brexit pentru că am rezidență permanentă datorită faptului că sunt căsătorită cu un cetățean britanic. Nu am nevoie de această aplicație, am nevoie de un pașaport britanic pe care acum, Brexit-ul mă forțează să îl obțin. Sigur că există un interes atât din partea Home Office, Ministerul de Interne al Marii Britanii ca muncitorii și forța de muncă calificată și supracalificată românească să rămână în Marea Britanie. Prim ministrul Boris Johnson chiar a declarat, în stilul lui caracteristic, că britanicii ar fi nebuni să îi lase pe români să plece," a mai spus Ionela Flood.

Românii, impact extraordinar în industria britanică de IT, construcții și sănătate

"Nu am văzut până în acest moment ca românii să fie foarte îngrijorați pentru Brexit.   Ei sunt optimiști, știu să citească legea, știu să își organizeze planul de viață. Așa îi văd și așa sunt românii în Marea Britanie și peste tot în lume, acolo unde am șansa să îi întâlnesc," a mai spus președintele societății Românca.
În ceea ce privește modul în care românii sunt priviți de cetățenii britanici, având în vedere că unii dintre cititori ne-au semnalat posibile cazuri de xenofobie, Ionela Flood a continuat:

"Românii au un aport esențial, o forță de muncă foarte calificată cu un impact extraordinar în industria de IT, în construcții, în sănătate și îngrijire. Deci, românii sunt bineveniți în modul acesta declarativ. Evident că Brexitul înseamnă în fond o discriminare instituțională naționalizată deja, din păcate. Sunt generații care răspund acestei manipulări și acestei invitații la ură efectiv, și aceaste lucruri apar din când în când în contactele directe, într-un mod subliminal, într-un mod inconștient cred că ele ies la suprafață, dar sunt destul de relative și destul de greu de determinat. Rasismul și orice activitate discriminatorie în Marea Britanie este pedepsită de lege. Așa că această activitate este ținută cumva sub control, sub imperiul legislației.
Doar câteva procente au determinat decizia de Brexit. Populația britanică este o populație foarte primitoare, dacă stăm să ne gândim că sunt 200 de limbi oficial vorbite în școlile britanice, altele decât limba engleză, ceea ce nici nu poate să îți dea de gândit că ar exista xenofobie. Acolo unde există această mare comunitate multiculturală, evident că sunt anumite confruntări indirecte care ar putea fi traduse prin rasism. Nu cred că este totuși vorba despre acest lucru pentru că legea pedepsește orice act discriminatoriu."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News