Ellen Demirdag a venit la Rielerweg joi după-amiază, împreună cu colega sa Anna. Au vrut să vadă cu ochii lor cum trăiesc lucrătorii migranți în cartierul Rielerweg. „Sarcina noastră este de a cartografia poveștile migranților care muncesc în Olanda. Vrem să știm dacă oamenii sunt tratați prost în viața lor profesională aici. Încercăm să îi facem pe acești oameni să își susțină drepturile'', spune Demirdag.

Sindicalistele sună la ușă, bat la geamuri și se plimbă prin spatele caselor pe care le suspectează a fi ocupate de lucrători migranți. Cineva le răspunde și, după ce intră înăuntru, urmează o conversație cu un bărbat.  După zece minute, Anna și Ellen ies din nou. „Acest om este fericit, l-am întrebat de trei ori. Camera nu arăta cine știe ce, dar e mai bine decât în România. Arăta neplăcut, dar, desigur, trebuie să vedem dincolo de asta. Lucrează la un abator și plătește 330 de euro pe lună pentru locuință. Acesta este un preț rezonabil. Sunt cinci dintre ei care locuiesc aici, sau cel puțin așa spune el. El este singur aici. Fiica sa locuiește în Germania, fiul său în Anglia, iar soția sa în România", povestesc cele două.

Femeile din FNV îi cred rareori pe migranții care menționează numărul colegilor de casă. „Pentru că, desigur, numărul de persoane pe metru pătrat este unul dintre cei mai importanți factori", spune Anna. Aceștia fac referire la norma SNF (Stichting Normering Flexwonen), care  precizează câți metri pătrați trebuie să existe pentru fiecare ocupant. În prezent, aceasta este de 12 metri pătrați. De asemenea, se precizează câte surse de încălzire și frigidere trebuie să existe pentru fiecare locuitor.

„Ascunsă și exploatată“ - soarta muncitorilor români din Olanda

Pe Veenweg, la colțul cu Vetkampstraat, există de asemenea o ușă deschisă a unei case în care sindicaliștii calificați recunosc o locuință a unui muncitor migrant. Au voie să intre și aici, până în hol și în bucătărie. Și aici locuiesc tot români, se aude de la distanță. „Nu exista o cameră de zi, ci un pat în fiecare cameră. Aici trebuie să treacă prin camera altcuiva pentru a ajunge în camera din spate. Așadar, nu există intimitate. Acest om se simțea în mod clar inconfortabil că am intrat, dar ne-a arătat bucătăria. Ei au doar două ochiuri de gătit, în timp ce el a spus că acolo locuiesc șase sau șapte persoane. Dacă nu sunt siguri de numărul de rezidenți, puteți fi siguri că sunt mai mulți'', spune Anna. 

„Văd că oamenii nu locuiesc aici conform regulilor de locuire, dar nu am putut să mă uit înăuntru. Le este frică, asta am observat. Cred că este dubios. Există un motiv pentru care ferestrele sunt acoperite cu bandă adezivă sau perdelele sunt închise în atât de multe locuri“, spune Demirdag.

Poluarea fonică, problemele cu gunoaiele de pe străzi sau închirierea ilegală a camerelor. Acestea sunt probleme asociate cu cazarea muncitorilor migranți. Dar acestea sunt, de asemenea, probleme care sunt abordate din portofolii administrative diferite. Municipalitatea din Deventer consideră că acest lucru trebuie să se schimbe. Pentru a ajunge la o abordare, Deventer a apelat la firma de consultanță BMC. Walder: "Ei vor face un inventar pentru noi cu privire la ceea ce putem face pe termen scurt și mediu pentru a rezolva problema. Dorim cu adevărat să ne asumăm o mai mare responsabilitate, deoarece problema nu se va rezolva de la sine.

Sindicaliști:  „Ei nu sunt tratați ca oameni“

În momentul de față, municipalitatea ia măsuri atunci când are loc o încălcare. De exemplu, prin amendarea unui proprietar. Dar este dificil să prinzi o încălcare în flagrant delict și, în plus, o amendă nu rezolvă problema unui cartier. De aceea, Walder crede că un hotel pentru migranți, de exemplu, ar putea fi o soluție. „S-a vorbit cândva despre un astfel de lucru în Deventer, dar locația nu era potrivită. Poate fi cu siguranță o soluție, cu condiția să fie amplasată în locul potrivit''.

Walder a făcut apel și la angajatorii de lucrători străini. Este remarcabilă ușurința cu care zeci de români sunt aduși în Olanda atunci când companiile au nevoie de ei. Cred că angajatorii ar trebui să fie atenți și la condițiile de trai ale acestor oameni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News