Cei 6,1 milioane de alegători din acest land din nord-vestul ţării sunt chemaţi la urne pentru a reînnoi parlamentul local, dominat de o coaliţie dintre Partidul Social-Democrat (SPD) şi Uniunea Creştin-Democrată din Germania (UDC).

La finalul unei campanii copleşite de problemele energetice, sondajele finale oferă SPD un uşor avans (între 31 şi 33%), în faţa CDU (28%).

Dacă va ajunge în frunte, SPD poate spera să formeze o coaliţie cu ecologiştii, creditaţi cu locul al treilea (16%), şi să pună capăt actualei coaliţii formate cu conservatorii.

Pentru cancelarul Scholz, a cărui popularitate este în bernă şi presupusa sa timiditate în faţa invaziei ruse a Ucrainei criticată din toate părţile, o posibilă plasare pe primul loc ar fi motiv de speranţă după diferite eşecuri electorale suferite până în vară în alte landuri.

Succesorul Angelei Merkel poate conta pe popularitatea după două mandate a actualului ministru-preşedinte al landului, experimentatul Stefan Weil.

Acesta din urmă a recunoscut, însă, că această campanie a fost "cea mai dificilă" din cariera lui. "Nu am citit niciodată atât de multe semne de întrebare şi îngrijorări pe feţele cetăţenilor", a mărturisit el recent.

Explozia preţurilor la energie a împins inflaţia la 10% în septembrie, cea mai mare din Germania ultimilor 70 de ani. Pe lângă scăderea puterii de cumpărare şi o recesiune anunţată anul viitor, principala economie europeană se teme de o afectare în profunzime a industriei sale.

Creşterea preţurilor la energie este în Germania principala sursă de îngrijorare pentru aproape unul din doi respondenţi (49%), faţă de doar 12% în urmă cu un an, potrivit unui recent sondaj Ipsos.

În Saxonia Inferioară, unde se află o bună parte din eolienele ţării, dar şi gigantul în domeniul automobilelor Volkswagen, Weil intenţionează să accentueze trecerea către energia verde.

CDU, condusă de actualul ministru de finanţe al landului, Bernd Althusmann, încearcă să navigheze pe nemulţumirea faţă de politica promovată de cancelarul Scholz, în pofida celor 200 de miliarde de euro puse pe masă pentru a amortiza creşterea preţurilor la energie.

Pentru creştin-democraţi, aceste alegeri regionale trebuie să servească drept vot-sancţiune împotriva coaliţiei alcătuite de social-democraţi, ecologişti şi liberali în fruntea ţării.

Divergență cu privire la centrala nucleară Emsland

"Campania a fost complet umbrită de tema energiei. În acest context, alegerile servesc drept sondaj" în mărime naturală pentru guvernul Scholz, a explicat pentru AFP cercetătoarea în ştiinţe politice Ursula Münch.

Alte subiecte precum deficitul de profesori şi personal de îngrijire sau diversificarea agriculturii abia au fost abordate.

O divergenţă majoră între candidaţi se referă la centrala nucleară Emsland, situată în acest land, una dintre cele trei încă funcţionale în Germania.

Conservatorii sunt împotriva împotriva deciziei guvernului de a o închide la sfârşitul anului, în timp ce celelalte două centrale electrice au beneficiat de o amânare în contextul penuriei de gaz rusesc de care Germania era deosebit de dependentă.

Şeful CDU, Friedrich Merz, criticat după declaraţiile recente împotriva presupusului "turism social" al refugiaţilor ucraineni, pariază pe această închidere anunţată pentru a câştiga.

"Decizia alegătorilor din Saxonia Inferioară este un referendum privind continuarea exploatării centralei nucleare" Emsland, esenţială, potrivit acestuia, "pentru ca 10 milioane de familii să poată fi aprovizionate în deplină siguranţă".

În acest context care stârneşte îngrijorare, partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea fi favorizat. AfD a adunat câteva mii de partizani în cursul unei manifestaţii împotriva creşterii preţurilor, sâmbătă, la Berlin.

În sondaje, este creditat cu aproximativ 11%, aproape dublu faţă de punctajul obţinut în 2017 (6%).

Un scor bun pentru AfD, confuntată, totuşi, cu diviziuni în rândurile sale, ar exprima "un vot de protest despre care până acum câteva luni se credea că priveşte doar landurile din estul Germaniei", a subliniat Ursula Munch, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News