„Acordul conţine 12 puncte pe care le am discutat şi negociat cu cei din PNL şi care vizează o serie de chestiuni importante, care ţin de mersul înainte al României, fie că discutăm de planul politic, fie că discutam de elemente de economie sau de funcţionarea instituţiilor. Câteva dintre acestea sunt: organizarea alegerilor pentru primari în două tururi sau reformele în justiţie. Vor urma să fie făcute numai pe cale parlamentară, excluzând ordonanţele de urgenţă, conform rezultatului referendumului din 26 mai. Am cerut şi s-a acceptat ca acest guvern să fie monocolor, pentru că altfel ar fi fost o discuţie legată de legitimitatea structurii politice a acestui guvern, ce trebuie să mai conţină în afară de PNL, pentru că a fost iniţiatorul moţiunii, pentru că am văzut că a fost un fel de concurs de frumuseţe în privinţa celor care doreau să-şi aroge meritele iniţierii şi succesului acestei moţiuni”, a afirmat Tăriceanu, luni, după şedinţa Biroului Politic Central al ALDE.

El a menţionat că, la semnarea acordului cu PNL şi la audierile din comisiile parlamentare ale miniştrilor propuşi, ALDE va insista pe continuarea proiectelor de infrastructură deja începute.

„Nu e vorba de finanţări suplimentare, pentru că ştim că bugetul este destul de strâns, nu are loc de foarte multe adăugiri. Vrem ca aceste proiecte, aflate în diferite stadii, să fie continuate”, a adăugat Tăriceanu.

Tăriceanu a precizat că în cazul în care PNL va avea o altă propunere de premier în viitor, acordul rămâne în vigoare, doar dacă nu vor fi, în plus faţă de programul actual, alte solicitări ale noului prim-ministru.

„Prim-ministrul poartă răspunderea pentru componenţa guvernului şi pentru program. Dacă se schimbă prim-ministrul desemnat, intrând acum în planul supoziţiilor, dacă viitorul prim-ministru desemnat va avea alte solicitări, trebuie să vină să negocieze. Dacă nu, rămâne în vigoare acest acord”, a mai spus Tăriceanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News