O scrisoare privind decizia a fost trimisă marţi tuturor celor 194 de state membre ale ONU.
Adunarea va vota o rezoluţie prin care condamnă acţiunile Moscovei, arată surse diplomatice ale dpa. Nu este clar dacă votul va avea loc luni sau nu, având în vedere numărul mare de vorbitori prevăzut.
Vinerea trecută, Rusia a făcut uz de dreptul de veto în Consiliul de Securitate, unde are statut de membru permanent, pentru a bloca un proiect similar de rezoluţie. China, India, Brazilia şi Gabonul s-au abţinut. Din Consiliu - cel mai puternic organ al ONU - fac parte 15 state, dintre care cinci sunt membre permanente (SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa) iar zece primesc mandate nepermanente, prin rotaţie.
În Adunarea Generală se aşteaptă condamnarea cu o largă majoritate a Rusiei, însă rezultatul va fi raportat la două precedente: în martie, Adunarea a respins cu 141 de voturi invadarea Ucrainei de către forţele ruse, iar în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, 100 de state membre au susţinut o rezoluţie care a insistat asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei, conform Agerpres.
Vezi și
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat marţi un decret care declară în mod oficial ca „imposibilă” perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar lasă uşa deschisă pentru discuţii cu Rusia, transmite Reuters.
Decretul oficializează comentariile făcute vineri de Zelenski după ce preşedintele rus a proclamat drept parte a Rusiei patru regiuni ucrainene ocupate, în ceea ce Kievul şi Occidentul au spus că este o farsă ilegitimă.
„El (Putin) nu ştie ce sunt demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem dispuşi la un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte ale Rusiei”, a spus Zelenski vineri.
Forţe ucrainene au străpuns defensiva rusă în sudul Ucrainei şi au extins o ofensivă rapidă în est, reocupând teritorii în zone anexate de Rusia după invazia din februarie.
Putin, care va împlini 70 de ani în această săptămână, a dominat viaţa politică din Rusia timp de peste două decenii şi, în baza reformelor constituţionale adoptate sub preşedinţia sa, ar mai putea candida încă de două ori, putând rămâne la putere până în 2036.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News