Iată mesajul lui Adrian Năstase:
"La inceput, completele de 5 erau de 9 (vezi art 32 din Legea 304/2004, Sectiunea „Completele de judecată”). Era vorba de completele de recurs de la ICCJ. Ele erau formate din judecători de la TOATE sectiile ICCJ pentru a evita situatia in care colegi de sectie si de birou ai judecătorilor de la fond să se pronunte in recurs.
Asa era in 2004. In 2005, Băsescu si Macovei, prin asumarea răspunderii in parlament, au modificat legile justitiei si, ulterior, au reusit să schimbe conducerea parchetelor. Nu intru in detalii.
Pe această bază, sosesc in peisaj Daniel Morar si L.C. Kovesi. Misiuni clare impotriva adversarilor politici. In noiembrie 2005, Morar incepe urmărirea penală impotriva mea. Un an mai târziu ( noiembrie 2006), unul din cele vreo 20 de dosare deschise impotriva mea este trimis spre judecată la ICCJ. In 2007, la fond si in 2008, in recurs, ICCJ anulează urmărirea penală, după ce CCR semnalase „smecheria” prin care se incercase evitarea obtinerii avizului din partea parlamentului (eram vizat ca fost membru al guvernului. Se declarase neconstitutională incercarea de a elimina cerinta avizului pentru fostii ministri. CCR se mai pronuntase o dată pe această chestiune).
Problem. „Regimul mafiot” al lui Băsescu reusise să preia conducerea parchetelor dar nu avea conducerea ICCJ, unde conducerea era asigurată de dna judecător Bărbulescu. Se reia urmărirea penală, se trimite din nou dosarul la ICCJ dar lucrurile mergeau greu. Un termen pe lună, cu 972 de martori in dosarul afiselor, operatiunea risca să dureze ani de zile, până la al doilea mandat al lui Johannis..
Intră in scenă sluga Predoiu. Este adoptata Legea micii reforme din justitie (Legea 202/2010), lege care, in mare măsură imi era dedicată. Se introduce CELERITATEA! In baza ei, până in 2012, am avut „dreptul” la 2-3 sedinte de judecată pe săptămână (in total, vreo 200 de „vizite” la ICCJ). Acum s-a revenit la practica termenelor lunare!!!
In al doilea rând, s-a modificat compunerea completelor de recurs (apel). „La inceputul fiecărui an, in materie penală se stabilesc două complete (in 2010 incă se numeau „complete”) de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Sectiei penale a ICCJ”. (Art III.5 referitor la art 32 din legea 304/2004). Se mentionează că aceste două complete sunt prezidate de presedintele sau vicepresedintele ICCJ. Este adevărat, in Legea din 2004 exista o astfel de prevedere dar ea era oarecum firească, in măsura in care in completul de 9 erau judecători din toate sectiile. Chiar si asa, art. 33 din Legea de organizare judiciară crea o oarecare confuzie in această privintă. Găselnita lui Predoiu si a stăpânilor săi a fost de a crea, pentru hotărârile definitive, două complete stabilite pentru INTREGUL AN, controlate prin presedintele si vicepresedintele ICCJ.
Lucrurile, deci, se „simplifică”. In acelasi an – 2010 – in septembrie, Livia Stanciu, după ce bea o cafea cu Traian Băsescu, este numită presedintă a ICCJ. Astfel, Băsescu , ajutat de complicii săi, după ce preluase controlul parchetelor, preia prin intermediul lui Predoiu, ministru al justitiei, si al Liviei Stanciu, ca presedinte al ICCJ, si controlul segmentului judecătoresc. Avea deja controlul CSM si al serviciilor, astfel incât „culoarul” (ca să folosesc termenul utilizat, mai târziu, de Elena Udrea) era creat. In aceste conditii, s-a produs condamnarea mea din 2012, in Dosarul afiselor electorale, unde, la fond, judecătorul Ionut Matei si-a dovedit calitătile de loialitate fată de sistem, ceea ce i-a adus, in 2013, binecuvântarea lui Băsescu si numirea ca vicepresedinte al ICCJ.
Totusi, lucrurile incep să bată la ochi. De ce doi membri ai completelor de 5 nu sunt si ei trasi la sorti? Intervine Legea 255/2013, adoptată la 19 iulie 2013, publicată in M.Of. 515 din 14 august 2013, dar care stabileste ca dată de intrare in vigoare data de 1 februarie 2014 (deci peste cinci luni)!!!. In noua lege, se prevedea clar ca toti membrii completelor de 5 sunt trasi la sorti, nemaiexistând membri de drept ai acestor complete. O veste rea pentru „sistem” care pierdea controlul asupra „completelor de executie”.
In aceste conditii, recursul meu (apelul), inceput in septembrie 2013, avea doar 3-4 luni pentru finalizare – până intra in vigoare noua lege. De aici graba numirii ca vicepresedinte al ICCJ a lui Ionut Matei (ceea ce s-a intâmplat in noiembrie 2013) , care le-a inlocuit pe cele care au condus succesiv completul de recurs (apel) la primele termene – Aida Popa, Jijie sau Cristina Tarcea. După două termene in noiembrie si decembrie in conditiile in care „martora” Cristina Popa fusese ascunsă trei termene anterioare pentru a justifica intrarea in complet a noului vicepresedinte , hotărârea de condamnare impotriva mea a fost dată de Ionut Matei in 6 ianuarie 2014, cu 3 săptămâni inainte de intrarea in vigoare a legii care ii scotea, partial, din joc pe oamenii lui Băsescu – Livia Stanciu si Ionut Matei.
Restul il cunoasteti, legea din 2018, decizia CCR referitoare la situatiile juridice de după 1 februarie 2014 (unii papagali mă includeau si pe mine intre eventualii beneficiari ai Deciziei CCR).
Concluzie. Sigur, compunerea aleatorie a completelor de 5 este si era importantă dar cel putin la fel de importantă a fost lipsa de calitate morală a celor care au condus aceste complete, ca membri de drept. Vă mai amintiti ce spunea judecătoarea Sofica Dumitrascu?
PS 1 Nu inteleg modificarea pluralului din complete in completuri, in conditiile in care si la singular cuvântul complet are acelasi tip de ambiguitate terminologică.
PS 2 „Sistemul” si-a onorat de fiecare dată obligatiile fata de slugile sale – Monica Macovei, sinecură la Bruxelles, Daniel Morar, mandat de 9 ani ca judecător la CCR, Livia Stanciu, mandat de 9 ani ca judecător la CCR. De altfel, pe baza modificărilor anuntate de ministrul Tudorel Toader si a exemplelor pe care le-a dat, Livia Stanciu ar putea să ocupe locul de procuror general in locul lui Augustin Lazăr. Asa cum si Ioana Bogdan, din consilier al lui Daniel Morar a ajuns direct judecător la ICCJ, in completele care m-au judecat pe mine.Pare ca judecătorii si procurorii au devenit intersanjabili, pornind de la ideea că, probabil, inamovibilitatea si independenta sunt sinonime.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News