Românii plecați la muncă în străinătate și stabiliți deja acolo riscă să piardă legătura cu țara de origine. Studii anterioare legate de acest subiect arată că românii aflați în această situație păstrează legătura cu familia și cu prietenii, dar sunt interesați mai puțin de conservarea elementelor identitare, în mare parte din cauza declanșării unui mecanism de apărare în fața sentimentului de dor de casă.

Cu cât apar mai multe generații ale celor plecați, cu atât asimilarea identității naționale de către identitatea locală a țării în care locuiesc este mai profundă, și oarecum firească. Atunci când ești oaspete, respecți regulile casei gazdei!

Vor reuși copiii românilor plecați în străinătate să păstreze identitatea națională?

Pentru copiii românilor plecați la muncă în străinătate, acasă înseamnă locul în care s-au născut, adică țara de adopție a părinților lor. Sunt integrați firesc în comunități, mergând la grădinițele și școlile locale, iar limba română o învață eventual acasă, de la părinți. În România ajung în vacanțe, cu părinții, în vizită la bunici pe care îi cunosc doar din povești. Atunci când va avea loc, inevitabil, schimbul de generații, va fi interesant de văzut dacă acești copii – tinerii și adulții de mâine, vor mai veni în țară: sunt suficiente cele 2-3 săptămâni pe an petrecute în România pentru a crea o legătură de suflet și a întări identitatea națională care să trezească dorința perpetuării tradițiilor și obiceiurilor românești?

Apare atunci întrebarea ce putem face noi, românii (instituții și oameni de rând deopotrivă) pentru a-i ajuta pe cei plecați în străinătate să își conserve identitatea națională și să o transmită generațiilor viitoare.

Transmiterea identității naționale prin educație

Educația joacă un rol crucial în păstrarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor culturale, mai ales în rândul copiilor și tinerilor din diaspora. Prin diverse forme de educație formală și informală, comunitățile românești pot asigura transmiterea valorilor culturale și a identității naționale către generațiile viitoare.

Printr-o combinație de școli cu predare în limba română, introducerea în curricula școlară a unor elemente de cultură a României, perpetuarea tradițiilor și a obiceiurilor specifice prin evenimente special organizate, românii din diaspora pot contribui la continuitatea culturală a noilor generații și pot întări legăturile cu rădăcinile lor naționale.

În acest sens, pe site-ul stiridiaspora.ro au fost lansate în luna iunie o serie de întrebări care au vizat identificarea percepției generale legate de posibilitatea perpetuării tradițiilor și obiceiurilor românești în rândul diasporei prin elemente care țin de educație. 

Ar trebui să existe școli cu predare în limba română în diaspora, dar materiile să fie cele din țara adoptivă

Majoritatea celor care au răspuns întrebărilor de pe site consideră că ar trebui să existe școli românești în diaspora: 55.3% dintre respondenți cred acest lucru, și aproape tot atâția (53.4%) spun că, dacă ar locui în străinătate, și-ar înscrie copilul la o școală cu predare în limba română mai degrabă decât la o școală cu predare în limba țării în care se află. Cu alte cuvinte, românii înțeleg importanța păstrării și promovării identității culturale prin elementul lingvistic.

Atunci când vine vorba însă de conținutul materiilor pe care ar trebui să le învețe copiii din diaspora, românii cred, fără echivoc, că programa școlară după care studiază copiii români din diaspora ar trebui să fie cea a țării de reședință (75%), probabil în ideea de a se integra cât mai bine în țara adoptivă. Cu toate acestea, aproape două treimi dintre respondenți consideră că școala la care merg copiii românilor ar trebui totuși să includă elemente de cultură românească.

Dacă ar locui în străinătate, românii ar fi dispuși să își lase copiii în tabere de vară în România

Dacă ar avea această posibilitate, mulți dintre români (56.6%) și-ar lăsa copiii să vină în tabere de vară în România pentru a explora cultura și tradițiile românești, în cazul în care ar locui în străinătate. De asemenea, mulți cred că ar fi utilă o platformă online de învățare a limbii și culturii românești (52.8%). Ar fi însă mai reticenți să participe la evenimente în diaspora unde să împartă tradiții și obiceiuri românești în familie (doar patru din zece respondenți ar face acest lucru).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News