În ultimele decenii, atât provincia Castellón, cât și capitala acesteia au fost un magnet pentru mulți români care și-au găsit aici o a doua casă. De la începutul anilor 2000, odată cu boom-ul cărămizilor și creșterea economică, mulți cetățeni din această țară est-europeană au decis să emigreze în Spania și, mai exact, în provincia Castellón.
Ponderea populației românești a crescut de-a lungul anilor, până când, în urmă cu doar un deceniu, a ajuns la cel mai mare număr de români din provincie. Potrivit INE, în 2012, în Castellón erau 57.129 de români, o cifră care reprezenta aproape 10% din totalul populației din Castellón. Cu alte cuvinte, una din 10 persoane înregistrate la recensământ provenea din România.
Această creștere semnificativă a populației românești a dus la înmulțirea asociațiilor românești de diferite tipuri. A fost deschis și Consulatul României, aflat în prezent pe Avenida Valencia, iar integrarea comunității de români a ajuns chiar și în instituțiile publice.
Primul consilier român în capitala La Plana a fost Manuel Păduraru, reprezentant al Ciudadanos, care a jucat un rol important în calitate de coordonator al diferitelor acțiuni și grupuri din orașul Castellón. Acesta a fost punctul culminant al comunității românești din orașul Castellón, cu o proliferare a grupurilor și evenimentelor legate de această populație.
De fapt, orașul Castellón s-a transformat într-o destinație primitoare, sărbătorind chiar și Ziua României în piețe și spectacole de stradă. De asemenea, a dat numele uneia dintre cele mai noi piețe din anii 2000, Piața București, situată în cartierul de est al capitalei.
Zece ani mai târziu, lucrurile s-au schimbat radical. Chiar și astăzi, orașul Castellón are un consilier din această țară: Mónica Barabás. Pe contul său de Twitter, ea se definește ca fiind "Angajată față de orașul meu de adopție, originară din Castellón, cu suflet și îndrăgostită de soare". Dar numărul asociațiilor românești a scăzut.
Fosta Asociație a Românilor din Castellón, Valencia și Alicante (ARCVA) a sfârșit prin a dispărea, după cum recunoaște unul dintre purtătorii săi de cuvânt, Cristina Dobre, afirmând că "acum nu mai există aproape nicio asociație". O altă asociație care se promovează pe rețelele de socializare este Asociația Română de La Plana.
Asociația Europa Cultural este cea mai activă în prezent. Purtătoarea sa de cuvânt, Mihaela Luncan, subliniază "integrarea" populației românești din Castellón. "Ne străduim să menținem tradițiile noastre românești în provincie", spune lidera unui grup care există de 12 ani. "Castellón ne-a primit cu brațele deschise și aceasta este a doua noastră casă", adaugă Luncan, care menționează că Madrid este acum provincia cu cea mai mare populație românească, înaintea Castellón. "Mereu am fost numiți "mica Românie" din cauza numărului de români care veneau în Castellón", subliniază ea, potrivit El Mundo.
O consecință a acestei comunități românești numeroase a fost aceea că aeroportul din Castellón a avut numeroase zboruri spre București de la deschiderea sa. La scurt timp după ce și-a început activitatea, compania românească Blue Air a stabilit o legătură cu capitala României. Mai târziu, Wizz Air a fost cea care a lansat o rută care încă operează de la baza aeriană din Castellón.
Dar populația României a scăzut în ultimii ani. Mai exact, în provincie sunt cu 20.000 de români mai puțini decât în urmă cu un deceniu. Cei 36.743 de români înregistrați, potrivit INE la 1 ianuarie 2022, reprezintă o scădere relativ notabilă față de cei 57.129 din 2012.
Spargerea bulei economice a avut un efect clar asupra declinului populației românești. Deja în 2017, INE a estimat numărul românilor înregistrați în provincie la 38.133, cifră care s-a menținut până înainte de pandemie. De fapt, în 2019 au fost înregistrați 38.260 de români. "Situația economică i-a determinat pe mulți să plece în alte țări sau să se întoarcă în România", spune Mihaela Luncan. "Din fericire, lucrurile s-au îmbunătățit mult în țara mea“, adaugă ea.
În prezent, însă, exodul românilor a crescut, iar în provincie trăiesc acum cu 20.000 mai puțini cetățeni români. Dintre cei 36.743 de români rămași în provincie, majoritatea locuiesc în Castellón, conform ultimului recensământ publicat, cu 15.709 români. Acestea sunt urmate de Vila-real, Burriana și Almassora, cu între 2.636 și 2.331 de români, în timp ce Vinaròs, Onda, Benicàssim, Benicarló, La Vall, Nules și l'Alcora au, de asemenea, o comunitate românească semnificativă.
În concluzie, provincia continuă să aibă o importantă colonie românească, ceea ce a făcut din ea un punct de referință în Spania în materie de integrare și care a permis Guvernului să decidă organizarea miercurea viitoare, 23 noiembrie, a primului summit hispano-român, la care vor participa președintele Guvernului, Pedro Sánchez, și președintele României, Klaus Iohannis.
Primarul orașului, Amparo Marco, a subliniat valoarea găzduirii de către Castellón a primului summit hispano-român. "Este o onoare pentru Castellón să găzduiască un eveniment internațional de această natură, primul summit hispano-român".
Președinta Asociației Culturale Europa, Mihaela Luncan, subliniază că este "o onoare pentru populația română și pentru locuitorii din Castellón să organizeze aici un summit de acest nivel". Comunitatea românească stabilită la Castellón speră că summitul, la care vor participa președinții celor două țări, va servi pentru "a ajunge la acorduri la cel mai înalt nivel, care să fie bune pentru ambele țări, atât din punct de vedere economic, cât și social".
Colectivele românești au fost invitate să participe la acest summit, ceea ce înseamnă "recunoașterea rolului pe care Castellón l-a jucat ca loc de primire a populației românești în ultimii ani", spune Mihaela Luncan.
Președintele guvernului, Pedro Sánchez, se va întoarce miercuri la Castellón pentru a participa la un summit care va permite încheierea de acorduri la cel mai înalt nivel între cele două țări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News