Guvernul minoritar al premierului Ulf Kristersson a venit la putere în urmă cu un an cu sprijinul - pentru prima dată - al Partidului Democraților Suedezi (SD), de extremă dreapta. Acesta a promis că va lua măsuri drastice împotriva imigrației și a criminalității.
Anterior, Suedia a primit un număr mare de imigranți începând cu anii 1990, în principal din zone afectate de conflicte, inclusiv din fosta Iugoslavie, Siria, Afganistan, Somalia, Iran și Irak. Dar s-a luptat să îi integreze.
"Din 2012, peste 770.000 de persoane au imigrat în Suedia din țări din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European (SEE)", au scris liderii coaliției formate din trei partide și ai partidului de extremă-dreapta SD într-un articol de opinie publicat în ziarul Dagens Nyheter, și citat de publiația The Local.
"Împreună cu o politică de integrare care nu a avut aproape nicio pretenție (față de imigranți) și nu a oferit niciun stimulent pentru a se integra în societate, imigrația extinsă a creat o Suedie divizată", au susținut ei.
Articolul de opinie a subliniat "segregarea, excluziunea socială, șomajul, rezultatele școlare slabe și lipsa valorilor suedeze comune". Aceștia au susținut că țara scandinavă de 10,3 milioane de locuitori, cunoscută pentru generosul său stat asistențial din leagăn până la moarte, are "probleme semnificative" cu persoanele născute în străinătate care sunt șomere și trăiesc din ajutoare sociale.
Articolul nu și-a ilustrat afirmațiile cu date oficiale și nici nu a furnizat informații privind numărul cetățenilor suedezi care trăiesc din beneficii.
Guvernul plănuiește să introducă reforme care vor impune imigranților non-europeni să învețe suedeza și să găsească un loc de muncă pe piața de muncă înalt calificată a țării și a lansat o anchetă pentru a stabili detaliile planului.
Imigranții din țările UE și SEE sunt acoperiți de normele europene privind libertatea de circulație. Noile măsuri vizează imigranții din alte state membre ale UE.
De asemenea, guvernul intenționează să introducă un plafon pentru beneficiile acordate imigranților non-europeni, astfel încât aceștia să nu poată primi mai multe alocații - cum ar fi cele pentru copii, locuință, șomaj, boală și concediu parental.
În cele din urmă, guvernul a declarat că imigranții vor trebui să aștepte o perioadă încă nedeterminată înainte de a se califica pentru beneficii.
Fostul ministru al migrației Anders Ygeman, purtător de cuvânt pe probleme de imigrație pentru Partidul Social Democrat din Suedia, a declarat că este dificil să abordeze planurile guvernului înainte de a fi cunoscute toate detaliile. Cu toate acestea, el a menționat că sunt deja necesare calificări pentru diverse beneficii.
"În mod evident, este important să avem o integrare funcțională în care noii sosiți să își găsească rapid un loc de muncă și ar trebui să avem, de asemenea, un sistem de beneficii care să contribuie la o integrare funcțională", a declarat Ygeman pentru AFP.
În documentul de opinie al guvernului de vineri se arată că cererile de azil în Suedia au scăzut cu 26% față de anul trecut, comparativ cu o creștere de 30% în restul Europei.
Mulți imigranți non-europeni ajung să locuiască în cartiere defavorizate din afara marilor orașe, unde șomajul și criminalitatea sunt ridicate și unde se vorbește foarte puțin suedeza, mai scrie sursa citată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News