Circa 7,5% dintre afaceri consideră că existenţa le este ameninţată, comparativ cu 21,8% în iunie 2020, conform acestui studiu.

„În lumina puternicei diminuări a creşterii economice, companiile se prezintă foarte robuste”, a spus expertul Ifo Klaus Wohlrabe.

Numărul companiilor care se tem în momentul de faţă pentru viitorul lor este uşor mai ridicat decât în aprilie, când se simţeau ameninţate 7,1% dintre companii.

Deosebit de afectat în acest moment este sectorul retailului, în cazul căruia 11,6% dintre societăţi şi-au manifestat temerea că s-ar putea să nu supravieţuiască.

„Dinamica actuală a inflaţiei constituie o preocupare majoră pentru retaileri”, a notat Wohlrabe. „Preţurile mai mari la energie au dus la o uşoară creştere a anxietăţii existenţiale, în special în sectoarele cu consum energetic intens”, potrivit acestuia.

Vezi și

Germania nu mai vrea ca Europa să se împrumute pentru a plăti prețurile uriașe la energie. Christian Lindner: "Nu e înțelept"

Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a respins ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene, ca o modalitate pentru a răspunde la criza energetică prin care trece blocul comunitar, apreciind că este mai ieftin pentru statele membre individuale să se împrumute singure, având în vedere dobânzile mari la care se împrumută Comisia Europeană. 

"Avantajul financiar pe care mizau odată Comisia şi multe state membre, în vederea unor datorii comune europene, spre deosebire de emiterea de datorii pe baze naţionale, nu mai există", a declarat Christian Lindner într-un interviu pentru Financial Times.

Opoziţia exprimată de Christian Lindner faţă de ideea unor noi împrumuturi comune va alimenta tensiunile cu acele state membre care consideră că Germania a făcut mult prea puţin pentru un răspuns comun la o criză energetică ce ameninţă să arunce economia zonei euro în recesiune.

Oficialii de la Berlin sunt deja criticaţi pentru decizia lor de a lansa un program unilateral în valoare de 200 de miliarde de euro pentru a reduce povara costurilor mari la energie pentru gospodăriile şi firmele din Germania. În plus, la începutul lunii, cancelarul german, Olaf Scholz a acceptat cu reticenţă ideea unei plafonări a preţului gazelor în UE, chir dacă aceasta va include numeroase excepţii şi condiţii preliminare.

Criza energetică declanşată de reducerea livrărilor de gaze ruseşti a declanşat o nouă dezbatere cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune în UE, după ce blocul comunitar a lansat un program, fără precedent, de emisiuni de obligaţiuni UE care a strâns 800 de miliarde de euro şi a oferit sprijin statelor membre în perioada pandemiei. Recent, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a finanţa noi proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, în condiţiile în care UE vrea să îşi accelereze tranziţia dinspre gazele ruseşti şi să extindă capacităţile regenerabile. Fondul Monetar Internaţional a venit la rândul său cu o propunere pentru o "capacitate fiscală" a UE, care să fie finanţată prin emiterea de obligaţiuni comune şi noi surse de venituri.

Citește continuarea AICI...

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News