De câte ori ți s-a întâmplat, în mijlocul unei conversații, să realizezi că ai rostit o propoziție nepotrivită exact așa cum o spuneai? Creierul uman se confruntă adesea cu unele - inevitabile - erori: cum observăm aceste „derapaje” și cum prevenim să nu se mai repete?

Un studiu publicat în Science a urmărit un grup de neuroni care, în calitate de recenzori atenți, monitorizează performanța organului nostru de gândire și sunt activați atunci când ceva nu a mers prost. De asemenea, datorită acestor celule nervoase putem învăța din greșeli și le putem folosi ca oportunități de creștere, potrivit Focus.

Specialiștii în neuroștiință o numesc monitorizare a performanței: este un fel de semnal intern prin care ne dăm seama că greșim.

Dar este mai ușor să ne imaginăm ca fiind acel moment precis în care spunem „Hopa!” și ne punem o mână la frunte: dându-ne seama că tocmai am luat o decizie prostească sau că am făcut automat acțiunea greșită. Acest mecanism oferă feedback important în viața de zi cu zi, deoarece oferă creierului flexibilitatea de a învăța lucruri noi, chiar și foarte specifice.

O echipă de oameni de știință de la Centrul Medical Cedars-Sinai (Statele Unite) a descoperit că această vânătoare de erori este reglementată de o populație de neuroni din cortexul frontal medial, o zonă a creierului importantă pentru răspunsul la stimuli externi și motivație.

Concluziile s-au tras prin studierea activității cerebrale a pacienților epileptici monitorizați cu electrozi intracranieni și invitați, pe parcursul studiului, să execute sarcini cognitive complexe.

La unul dintre aceste exerciții - Testul Stroop - participanții au văzut o serie de termeni care indică culorile scrise în culori greșite (de exemplu, cuvântul „roșu” scris cu albastru) și au trebuit să spună numele cernelii folosite în loc de numele lui.

Aceste teste sunt concepute special pentru a te pune în dificultate: și de fapt păreau să solicite activarea a două tipuri de neuroni, unul care s-a declanșat intens după ce au fost făcute greșeli și altul care „s-a pornit” pentru a evidenția un conflict ( se scrie în roșu, dar este în albastru!) și, prin urmare, o sarcină foarte dificilă.

Faptul interesant este că majoritatea acestor neuroni s-au trezit după incident și nu înainte: „Acest lucru indică faptul că această zonă a creierului joacă un rol în evaluarea deciziilor după fapt și nu în luarea lor în primul rând”, explică Zhongzheng Fu, primul autor al studiului.

Posibilități terapeutice

Cercetările anterioare pe acest subiect au speculat că există două tipuri de monitorizare a performanței, unul care ne avertizează când ceva nu a mers prost și altul care ne spune ce a mers prost. Până acum se credea că neuronii responsabili pentru cele două evaluări se află în părți diferite ale creierului, dar din studiu par să lucreze bine împreună în aceeași zonă a creierului.

Dincolo de subtilitățile neuropsihologilor, descoperirea va fi utilă pentru a rafina tratamentul unor patologii psihiatrice în care monitorizarea erorilor ia derive extreme, precum tulburarea obsesiv-compulsivă (în care este excesivă) sau schizofrenia (în care este puțin activă) 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News