"Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare, în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare", se arată în documentul citat.

În primul trimestru al anului 2023, la cheltuielile cu bunuri şi servicii la nivelul bugetului general consolidat au fost efectuate plăţi în sumă de 17, miliarde lei, în creştere cu 17,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022.

Prin proiectul de act normativ se propune ca Guvernul să aprobe lunar limite de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.

Totodată, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.

Se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante

Pe de altă parte, în acest an se va suspenda ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice.

"Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale. Pentru posturile pentru care s-a desfăşurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată", se precizează în proiectul citat.

Referitor la evoluţia numărului de posturi ocupate în autorităţile şi instituţiile publice indiferent de modul de finanţare şi subordonare, acesta a crescut cu 9.081 posturi în martie 2023 comparativ acceaşi lună a anului 2022.

Proiectul mai propune ca, în anul 2023, persoanele şi durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă să se stabilească de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaţilor.

De asemenea, angajaţii din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de subordonare şi de finanţare, vor putea exercita cel mult două mandate de membru al consiliului de administraţie şi/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice al căror sediu se află pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte sumele necesare pentru achitarea cererilor de decontări ale furnizorilor de energiei, proiectul prevede ca, în cazul în care banii asiguraţi din Fondul de Tranziţie Energetică nu sunt suficienţi, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

România se află în procedură de deficit excesiv

În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul se aminteşte faptul că din aprilie 2020 România se află în procedură de deficit excesiv (PDE), întrucât deficitul bugetar (în termeni ESA) a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). În iunie 2021, Consiliul a emis o recomandare României pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind ţintele de deficit ESA la 8% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024.

"Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea Consiliului, dar se află încă la un nivel foarte ridicat. Atingerea ţintelor de deficit pentru perioada 2023-2024 contribuie în acelaşi timp la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice - scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar", subliniază autorităţile de la Bucureşti.

În plus, necesitatea menţinerii angajamentului de consolidare fiscală şi în perioada următoare reprezintă o condiţie pentru absorbţia fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Astfel, regulamentul european privind MRR prevede printre altele că, dacă se constată că un stat membru nu a implementat măsurile eficiente pentru corectarea deficitului excesiv (cu excepţia cazului în care este identificată existenţa unei recesiuni economice severe), Consiliul decide, în conformitate cu Tratatul de funcţionare a UE (TFUE) şi la propunerea CE, suspendarea totală sau parţială a plăţilor din cadrul MRR.

"Adoptarea măsurilor care să asigure continuarea ajustării deficitului bugetar este esenţială în contextul în care se prefigurează o decelerare economică în acest an, în linie cu încetinirea anticipată la nivelul UE - principalul partener comercial al ţării noastre", se mai arată în document.

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat al măsurilor prevăzute în proiect va fi, în 2023, de plus 5,33 miliarde lei, se mai precizează în Nota de fundamentare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News