În perioada aprilie-iunie 2022, comparativ cu trimestrul doi din 2021, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Ungaria (14,9%) şi Bulgaria (14,6%). Alte patru state membre UE au raportat creşteri de peste 10%: Lituania (12,4%), România (11,7%), Polonia (11,1%) şi Estonia (10,1%), cel mai redus avans fiind în Grecia (0,8%).

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 11,7% în perioada aprilie-iunie 2022, iar costurile non-salariale un avans anual de 10,9%. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 4,5% în trimestrul doi din 2022, iar costurile non-salariale un avans anual de 4,1%.

În trimestrul doi din 2022, avansul costurilor cu forţa de muncă în România se datorează creşterii cu 13,5% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce s-a înregistrat un avans de 6,8% în domeniul non-business. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 14,6% în servicii, cu 12,3% în industrie şi cu 10,9% în construcţii. 

Uniunea Europeană a adoptat salariul minim european

Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă şi 44 de abţineri, o nouă legislaţie privind salariile minime adecvate în UE. 

Legislaţia UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmăreşte să amelioreze condiţiile de viaţă şi de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum şi să promoveze progresul economic şi social, informează un comunicat al PE. În acest scop, ea stabileşte cerinţe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislaţia naţională şi/sau de acordurile colective şi ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecţia salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Practic, nu se schimbă mare lucru. Tot țările europene vor decide salariul minim, la fel cum se întâmplă și în prezent

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă naţională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ţinând seama de costul vieţii şi de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referinţă un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

Potrivit noilor norme aprobate miercuri de eurodeputaţi, negocierea colectivă la nivel de sector şi la nivel intersectorial este un factor esenţial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim şi, în consecinţă, trebuie încurajată şi consolidată. În ţările în care negocierea colectivă acoperă mai puţin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească, cu implicarea partenerilor sociali, un plan de acţiune pentru creşterea gradului de acoperire al acesteia, relatează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News