Pe de altă parte sunt statele în care încrederea în instituții, în partide politice și în politică în general este extrem de redusă, cum este și cazul României. Statul a eșuat în a crea percepția că poate oferi confortul siguranței civice, economice sau politice pentru cetățenii săi. Aceștia își manifestă dezamăgirea prin lipsa de angajament și participare publică.

Românii din diaspora, implicați sau nu civic?

În acest context, nu sunt deloc surprinzătoare răspunsurile primite pentru o serie de întrebări adresate cititorilor site-ului știridiaspora.ro, prin care am dorit să aflăm care este percepția privind diverse modalități de implicare civică, dar și privind acțiuni pe care statul și reprezentanții săi le-ar putea întreprinde pentru a se apropia mai mult de cetățeni, mai ales de cei plecați în străinătate. Astfel, românii nu cred în utilitatea votului electronic sau prin corespondență pentru a facilita participarea la alegerile electorale din România – doar puțin peste o treime dintre respondenți consideră că astfel de proceduri ar fi utile pentru ca vocea diasporei să fie mai bine auzită.

Întâlnirile diasporei cu politicieni români – reprezentanți ai statului – nu sunt prea bine primite, doar 23.1% dintre respondenți fiind de părere ca acestea i-ar putea ajuta pe cei plecați să păstreze mai bine legăturile cu țara. Nici alte eventuale acțiuni ale statului, cum ar fi crearea unei platforme oficiale online prin care să îi poată ajuta pe românii din diaspora cu privire la diverse proceduri administrative nu sunt privite cu admirație - numai 34.1% dintre respondenți cred că ar fi utilă o astfel de platformă.

Participarea românilor din străinătate la vot

O altă formă de participare publică o reprezintă semnarea petițiilor, ca formă de reacție în ceea ce privește diversele planuri sau acțiuni ale autorităților publice locale ori centrale. Doar doi din zece respondenți spun că au semnat vreodată o petiție online cu privire la o problemă din România, în timp ce alți 18% refuză să răspundă la această întrebare.

Participarea la vot este de asemenea o formă de participare publică. Întrebați dacă au fost la ultimele alegeri prezidențiale, respectiv parlamentare, doar în jur de 27% dintre respondenți au acordat un răspuns pozitiv, în timp ce aproape doi din zece intervievași au evitat un răspuns clar. Procentul celor care au declarat că au mers la vot este mult mai mic decât procentul oficial al prezenței la vot (47,66% pentru alegerile prezidențiale din 2019 – turul 1, 49,87% pentru alegerile prezidențiale din 2019 – turul 2, respectiv 31,84% pentru alegerile parlamentare din 2020), ceea ce poate fi un indiciu al faptului că, pentru români, votul nu mai are un caracter simbolic și nici nu este privit ca o datorie cetățenească – din moment ce statul i-a dezamăgit de atâtea ori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News