Proiecţiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populaţiei, ediţia 2021, indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.  

În acest context, în care  sistemul de pensii din România devine tot mai nesustenabil, rectorul Universității București, Marian Preda, a vorbit în interviul acordat în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora, despre soluțiile care s-ar putea adopta pentru prevenirea acestui fapt, ținând cont și de îmbătrânirea populației și a depopulării României.

Sistemul de pensii din România, în colaps

„Soluții există, le-au folosit și alte țări. Problema mare cu sistemul de pensii este că pilonul I nu mai este sustenabil pe termen mediu și lung. Asta nu înseamnă că trebuie desființat, dar nu mai e sustenabil. Omenii trebuie să înțeleagă că există trei piloni de pensie. 

Pilonul 1 e cel la care contribuie toți, nu se strâng bani în fond, se duc de la o generație la alta. Cei care lucrează azi dau bani celor care au ieșit la pensie. E inventat de generalul german Otto von Bismarck în 1889. Logica lui era așa: persoanele cu venituri mici să se bucure de o pensie, în momentul în care împlineau 70 de ani, atunci când chiar nu mai puteau sa lucreze. Se înlocuiește salariul cu pensia. Toate asigurările sociale au această logică. Și ajutorul de șomaj la fel: înlocuiește salariul când nu mai există locul tău de muncă, până îți găsești altul. Acesta e scopul pensiei.

Atunci când s-a introdus nu erau bani strânși. Și au mers pe ideea întrajutorării între generații: cei care lucrează acum, contribuie la fondul de pensii, și din banii lor, plătim pensiile de acum. Drept urmare, pe acest pilon I nu există excedentar, nu sunt bani strânși“, a explicat prof. Marian Preda. 

Rectorul Universității București este de părere că problema pensiilor speciale și pensionarii tineri sunt principalele lucruri care „secătuiesc“ pilonul I de pensii astăzi, făcându-l ne-sustenabil.

„Cât erau generații tinere în urmă, care erau mult mai mari, sistemul mergea: erau puțini la pensie și angajați din ce în ce mai mulți în piața muncii. Și asta e în toate țările cu populație tânără, cum sunt acum popoarele africane. În România și în alte țări dezvoltate, pe măsură ce economia crește, oamenii nu mai nasc mulți copii (exceptând Norvegia, unde au petrol, au tot ce le trebuie pe termen mediu și lung, și atunci fac mai mult de 2 copii de familie).

În rest avem mult mai mulți în zona de mijloc, ce se duc spre vârsta de pensionare, și mult mai mulți în partea de jos a piramidei (n.r. tineri). Deci sistemul, neavând bani, nu mai poate fi susținut cu mulți pensionari și puțini copii.

În plus, față de vârsta de pensionare teoretică, vârsta reală de pensionare e mult mai jos. Mulți se pensionează pe pensii speciale sau la cerere la 50, la 55 de ani. Astfel noi avem foarte mulți pensionari tineri, dintre care unii mai și lucrează. Problema nu e ca lucrează, ci că iau pensie în timp ce lucrează si iau și salariu, de la același loc de muncă sau chiar de la stat“, este de părere profesorul universitar.

Rectorul Marian Preda: "Să ne bazăm pe pilonul II, să nu luăm de la o generație la alta"

Marian Preda, care este profesor de Sociologie, Management și Politici Sociale, consideră că o soluție, pe termen mediu și lung, este ca românii să se bazeze mai mult pe Pilonul II de pensii  unde fiecare primește strict în funcție de propria cotizație.

„Drept urmare, soluția ar fi să ne bazăm mai mult pe pilonul II. Nu pentru cei care nu au pilonul II. Dar în 7-10 ani o să intre pilonul II de pensii în plată, e tot obligatoriu, dar cu acumulare în fond. Banii noștri sunt ținuți în bancă, într-un fond de pensii, ca un cont în bancă. Acest sistem e foarte sustenabil, sunt banii tăi care sunt acolo, nu împrumuți, nu iei de la o generație la alta.

Pilonul 3 e opțional, cine vrea se asigură opțional, se asigură.

O soluție e aceasta: Pe pilonul I ar trebui ca, generațiile care vor avea și pilonul 2, pensia maximă să fie plafonată la 5 pensii medii, de exemplu, și să ai o pensie care e un fel de pensie medie în România, și tu suplimentar să ai o pensie mai mare din pilonul II de pensii, unde tu strict ai contribuit și nu poate fi plafonat.

O altă variantă ar fi ca România să crească treptat vârsta de pensionare reală și să fie egalizată vârsta de pensionare la bărbați și la femei. Problema mare este că nu mai e sustenabil pilonul 1 si ar trebui plafonate pensiile și, desigur, problema pensiilor speciale, pe care o știe toată lumea“, a explicat prof Marian Preda în interviul acordat în exclusivitate pentru Știri Diaspora.

Urmăriți interviul integral:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News