CAB a menținut decizia de achitare aplicată în aprilie 2022 de Tribunalul București, fiind modificat doar temeiul în baza căruia a fost adoptată această decizie, respectiv dacă la tribunal a fost invocat art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege), la Curtea de Apel a fost aplicat art. 16 alin. 1 lit. a) Cpp (fapta nu există).
Decizii definitive de achitare au primit și ceilalți inculpați din dosar: președintele CJ Teleorman, Adrian Ionuț Gâdea; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria și Rodica Gușă - asistent registrator la același birou.De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite față de aceștia.
Procurorii DNA susțineau că, în anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din insula Belina și brațul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea CJ Teleorman, iar, după doar câteva zile, cele două proprietăți, cu suprafață de 278,78 de hectare și, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal unei firme private, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.
Pe insulă au fost ridicate mai multe construcții, între care două imobile, un foișor, pontoane, dar și o suprafață betonată de mari dimensiuni, care ar fi fost folosită pe post heliport.
De altfel, în timpul procesului, un pilot a relatat că l-a transportat de mai multe ori pe fostul lider al PSD Liviu Dragnea cu un elicopter pe Insula Belina.
"Am efectuat zboruri cu elicopterul pe Insula Belina. Eu nu știam atunci că este o insulă, mai degrabă era un teren neamenajat. Am fost de cinci - șase ori. La primul zbor am mers cu proprietarul elicopterului și am observat că era o zonă sălbatică, cu vegetație înaltă. El a făcut demersuri pentru a se construi o platformă de aterizare. L-am transportat pe insulă pe domnul Dragnea, dar și alte persoane, între care pot menționa pe domnul Adrian, care lucra la SPP, apoi era consilier. Țineam legătura cu Adrian, au fost ocazii când plecam de la Băneasa și acolo nu intra oricine. (...) Aceste zboruri au avut loc în 2016 - 2017, în campania electorală. Îl lăsăm pe domnul Dragnea pe insulă și dura o perioadă până când îl luam. Platforma respectivă a fost construită special pentru a ateriza cu elicopterul. Discuția a fost să se curețe locul și a fost construită acea platformă. Prima dată am văzut că vegetația era foarte înaltă și apoi ni s-a spus să aterizăm pe acea platformă. (...) Sigur nu făceam transport de agrement propriu, totul avea legătură cu Liviu Dragnea", declara pilotul, în martie 2020.
Potrivit anchetatorilor, insula Belina și brațul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
"Concret, în perioada 23 septembrie - decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh a inițiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare și a prezentat Guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre (ce se va numi HG 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de inițiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părți din insula Belina și brațul Pavel către domeniul public al județului Teleorman și administrarea Consiliului Județean Teleorman. Aceasta - în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmește acte care încalcă o serie de dispoziții legale", preciza DNA.
Conform procurorilor, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pe parcursul circuitului de avizare, formulaseră deja observații prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce privește transferul, aspecte ce au fost ignorate.
Procurorii mai susțineau că Ionela Stoian (fostă Vasile), în calitate de director la MDRAP - Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale, întrucât nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare și a contribuit la crearea unei reprezentări false acelorași ministere cu privire la contactele de închiriere deja existente.
"De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din insula Belina și brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private și unei persoane. Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară 'curate', în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială", explica DNA.
Potrivit anchetatorilor, această activitate a fost coordonată de Adrian Ionuț Gâdea, președinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administrației Naționale "Apele Române" avizarea favorabilă a transferului, a ignorat existența extraselor de carte funciară care conțineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu niște extrase de carte funciară noi care nu mai prevedeau contractele de închiriere și și-a însușit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini.
"Sub pretextul îndreptării unei erori materiale, inculpatele Gheorghiu Mariana Sanda și Gușă Rodica, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au întocmit și semnat acte pe baza cărora să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată", preciza DNA.
În plus, Adrian Gâdea era acuzat că a promovat un proiect de hotărâre de consiliu județean privind transferul insulei Belina și brațului Pavel în proprietatea județului Teleorman și în administrarea CJ Teleorman și a inițiat un proiect de hotărâre de guvern reținând legalitatea proiectului cu caracter individual ce va deveni HG 943/2013, deși avea cunoștință despre încălcarea dispozițiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă. Tot el a trimis neoficial către MDRAP documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate, în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.
"În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfințea trecerea insulei Belina și a brațului Pavel în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean, în calitate de președinte al CJ Teleorman, inculpatul Gâdea Adrian Ionuț a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între CJ Teleorman, pe de o parte, și o societate comercială și o altă persoană, pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitații și fără inițierea și parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu județean", afirma DNA.
Din anchetă a reieșit că, în urma faptelor săvârșite de Sevil Shhaideh, Adrian Gâdea și Ionela Stoian, a fost cauzat statului român un prejudiciu de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieșite din patrimoniul său, la care se adaugă 248.126,334 lei reprezentând echivalentul a 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere, care trebuia încasată de bugetul de stat în perioada 16 ianuarie 2014 - 23 aprilie 2018.
Procurorii au mai identificat un prejudiciu produs Administrației Naționale ''Apele Române'' în valoare de 248.126 lei, echivalent cu 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere care trebuia încasată de această instituție în calitate de titular al dreptului de administrare a imobilelor.
"Corelativ, județul Teleorman a obținut un folos patrimonial de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile intrate în patrimoniul lui și un folos patrimonial în cuantum de 496.252,668 lei, echivalentul sumei provenind din contractele de închiriere, sarcini ale imobilelor", menționa DNA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News