În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP.
Participarea politică – formă a participării cetățenești, alături de participarea electorală, participarea comunitară și cea civică, a fost testată printre cei care locuiesc în străinătate prin rugămintea de a spune dacă fac parte din vreun partid politic: niciun respondent din diaspora nu a declarat că este membru al vreunui partid politic.
Motivele pentru care nu s-au implicat în acest fel sunt dintre cele mai diverse: fie din lipsă de informare, din lipsă de interes față de ce se întâmplă în partide, fie din lipsă de timp sau au considerat că este o responsabilitate prea mare pentru ei. Alții pur și simplu nu au avut ocazia să se înscrie într-un partid, nu s-a ivit contextul potrivit și nici nu au avut suficient timp să se informeze exact despre ce presupune să faci parte dintr-o formațiune politică sau despre care este exact oferta politică actuală, de care oricum nu se simt suficient de bine reprezentați. Unii participanți la dialog se declară dezamăgiți de toată clasa politică.
Alți interlocutori din diaspora sunt de părere că este inutil să te implici dacă nu ai susținere, pentru că nu ai reuși să faci mare lucru. Au fost chiar sfătuiți de membri de partid să nu se implice.
Sunt și persoane care își justifică lipsa de implicare politică prin faptul că simt că celor care au opinii diferite de cele ale majorității nu li se oferă suficient spațiu public pentru exprimare și cred că, în acest caz, opinia lor nu ar fi luată oricum în considerare.
Pentru cei care au trăit în perioada comunistă, implicarea politică de tip proactiv nu era încurajată nici de către sistem și nici de către comunitate: dacă făceai parte din partid, nu erai încurajat să ai un comportament activ și nu era încurajată informarea. Ba chiar erai stigmatizat de către ceilalți membri ai comunității dacă făceai parte din partid . Astfel, cei care au trăit și în perioada comunistă spun că simt lipsa unei practici comportamentale anterioare în ceea ce privește implicarea.
Nici românii din țară nu agreează foarte mult participarea politică sub forma apartenenței la partidele politice: mai mult de nouă din zece români declară că nu fac parte din niciun partid politic. Alți 85% spun că nu au făcut lobby pentru niciun candidat de la alegerile locale din 9 iunie anul acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News