Datele furnizate de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 și modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

În 2020, 84% din țările monitorizate au observat îmbunătățiri ale calității aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătățirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în orașe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) și Seul (-16 %).

Doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile și furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia și Australia.

Care sunt cele mai poluate țări din Europa

Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herțegovina, Macedonia de Nord și Bulgaria fiind în frunte.

România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa

Concentrațiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud și de Est, decât în Europa de Nord și de Vest. Această tendință este deosebit de pronunțată în timpul iernii, când țările cu o dependență mai mare de energie pe bază de cărbune și arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuații sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Turcia experimentează în mod obișnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

Orașele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

Monitorizarea și raportarea guvernamentală a calității aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord și de Vest au cele mai dense rețele de monitorizare a calității aerului cu 818 orașe acoperite, în Europa de Est și de Sud sunt doar 616 orașe acoperite. Monitorizarea calității aerului este comună în marile orașe și zone urbane și mai puțin frecventă în zonele rurale.

Autoritățile din România nu monitorizează poluarea din orașe

“În România, autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe rețele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În București, doar una din cele 6 stații oficiale monitorizează praful fin, și aceea e amplasată la periferia orașului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Raportul conține și un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureștiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands și Noua Zeelanda, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.

"Multe părți ale lumii au cunoscut îmbunătățiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calității aerului în 2020, deoarece restricțiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili", a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia și aerul curat (CREA). "Această calitate îmbunătățită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziția către energie curată și transport curat putem realiza aceleași îmbunătățiri într-un mod susținut."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News