România a trimis anul trecut peste hotare 17,4 milioane de litri de vin, în contextul în care producţia totală în 2021 a fost de 4,5 milioane de hectolitri (450 mil. litri). Asta înseamnă că exportul a reprezentat nici 4% din totalul vinului realizat local anul trecut, conform calculelor ZF pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.

Piaţa locală este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume

Piaţa locală este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume (situându-se în top 15 la nivel mondial). Totuşi, când vine vorba de export, ea este codaşă, vinul fiind consumat aproape integral pe piaţa internă. Tocmai de aceea, România nu este un nume cunoscut în piaţa mondială de profil, nefiind asociată cu marii producători, cum e cazul Spaniei, Franţei sau Italiei. Chiar şi ţări cu cifre mult mai mici, precum Republica Moldova, Ungaria şi Bulgaria şi-au făcut un nume în domeniu, pentru că au pariat mult pe export.

În cazul României, piaţa internă a fost suficient de mare şi apetitul de consum a fost pe măsură pentru a nu fi nevoie ca jucătorii să se bazeze pe alte ţări. Totuşi, în ultimii ani, marcaţi de o efervescenţă crescută în do­­meniu, se vede o schimbare de para­digmă. În domeniul vinului apar constant cra­me noi, cele mai multe dintre ele de di­men­siuni mici şi medii, care au vinuri poziţionate în segmentul premium. Acestea încearcă, deşi încă timid, să pună România pe harta mondială a producătorilor de licori ale lui Bacchus.

Ultimii doi ani au fost însă dificili pentru industria care depinde în bună parte de HoReCa, un sector care în pandemie a funcţionat parţial şi cu restricţii. Şi pe pieţele străine, mulţi dintre partenerii producă­torilor locali de vin sunt tot jucători din industria de restaurante, cafenele şi baruri. De aceea, cantitatea exportată a scăzut, ea fiind anul trecut cu peste 25% mai mică faţă de 2019. Din punct de vedere al volumelor, exportul a fost mai slab şi ca în 2020, deşi producţia a crescut puternic şi a ajuns la 4,5 mil. hl, cu 16% peste nivelul din anul ante­rior, conform Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

Pentru România, acesta este al doilea cel mai bun an din ultimii cinci, la distanţă mare însă de 2018

Totuşi, la export se remarcă şi o altă tendinţă. Dacă în volume se observă o scădere, în valoare 2021 a adus un record absolut. În zece ani, valoarea exportului s-a dublat la 34 mil. euro, ea fiind cu peste 10% mai mare ca în 2019 sau 2020. Asta înseamnă că deşi cantitatea scade, valoarea creşte, mai exact exportăm vin mai scump, fapt ce ar putea să poziţioneze România mai bine în preferinţele consumatorilor străini. Multă vreme, exportul a fost dominat chiar şi de vin vrac, trimis peste hotare şi îmbuteliat în alte ţări sub etichete străine, spun jucătorii din piaţă.

Acum, exportul este dominat de jucători mari, precum Cramele Recaş, dar se remarcă şi prezenţa unor crame mai mici şi mai noi.

În ceea ce priveşte destinaţia, Germania, Olanda şi Marea Britanie au cumpărat 70% din totalul vinului trimis anul trecut peste hotare de producătorii locali de licori ale lui Bacchus, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV). Pe următoarele locuri vin alte ţări europene, dar şi SUA, China şi Japonia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News