Este ceea ce indică diverse informaţii şi experţi consultaţi de această agenţie, care spun în plus că recentele mişcări ale acelui submarin rus ar putea fi de fapt teste convenţionale şi nu ar reprezenta o ameninţare pentru Occident.

Răspândirea mesajelor şi articolelor ce sugerează că Rusia ar putea folosi această armă nucleară de nouă generaţie a urmat unui articol publicat recent de cotidianul italian La Repubblica, ce susţinea că submarinul Belgorod a intrat în imersiune în Oceanul Arctic pentru a testa acolo torpila Poseidon, armă ce poate provoca un tsunami radioactiv în zonele de coastă.

Alte publicaţii au mers şi mai departe, susţinând că acest submarin ar fi fost implicat în sabotajele asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică, lucru imposibil în condiţiile în care imagini din satelit au semnalat atunci prezenţa submarinului în Marea Barenţ.

Misiunea submarinului Belgorod în Oceanul Arctic ar fi să „testeze pentru prima dată” torpila nucleară Poseidon

De fapt, La Repubblica scria că misiunea submarinului Belgorod în Oceanul Arctic ar fi să „testeze pentru prima dată” torpila nucleară Poseidon, deşi un raport al serviciului de investigaţie al Congresului SUA publicat în aprilie anul acesta a semnalat în anul 2016 că Rusia efectuase încă de atunci teste cu această armă, dar ea „nu va putea fi desfăşurată până în 2027”.

Inclusiv agenţia publică rusă de ştiri TASS a precizat pe 12 mai 2018 că sistemul Poseidon nu va fi inclus în „programul naţional de armament” rus până în anul 2027. Mai mult, această agenţie a menţionat că purtătorul acestei ogive va fi un „nou submarin nuclear” aflat în construcţie la un şantier naval din oraşul Severodvinsk, unde a fost construit şi submarinul Belgorod.

În plus, acesta din urmă nici măcar nu este „deplin operaţional” pentru luptă, afirmă Guillermo Pulido, expert în apărare şi editor al revistei militare spaniole „Armate”. „Poseidon este o armă foarte imatură şi deocamdată este doar un concept”, în timp ce „Belgorod doar face probe pe mare, nu se pregăteşte pentru executarea unui atac împotriva NATO”, adaugă sursa citată.

„NATO şi aliaţii rămân vigilenţi”

Pe de altă parte, surse din NATO au asigurat că această organizaţie „nu a observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei”, dar „NATO şi aliaţii rămân vigilenţi”.

În discursul său din 21 septembrie în care a anunţat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele care iau parte la agresiunea contra Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Occidentul (referindu-se mai ales la SUA) că, pe lângă faptul că susţine militar şi financiar Kievul, i-a impus acestuia din urmă să nu mai negocieze cu Moscova şi că urmăreşte „să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia”.

„În politica sa agresivă anti-rusească, Occidentul a depăşit orice limită. Cei care încearcă să ne şantajeze cu armele nucleare trebuie să ştie că vântul se poate schimba în direcţia lor”, a adăugat preşedintele rus.

„Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru”, a promis el, făcând aluzie la armele nucleare, insistând că acesta „nu este o cacealma”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News