De la preluarea funcției de președinte interimar la sfârșitul anului 1999, Putin a reușit să transforme Rusia într-un stat monolitic, exercitând un control ferm asupra puterii. El a suprimat opoziția politică, a marginalizat jurnaliștii independenți și a promovat valorile tradiționale, consolidându-și astfel suportul în rândul unei părți semnificative a societății.
Putin își menține influența dominantă, controlând cu strictețe direcția politică a țării. În timp ce continuă să susțină conflictul din Ucraina, Putin își asumă o poziție fermă, promițând să apere suveranitatea și securitatea cetățenilor ruși.
Însă această politică nu vine fără costuri. Investițiile masive în conflictul ucrainean pot afecta disponibilitatea resurselor pentru proiecte interne, precum educația și asistența socială. Cu toate acestea, Putin pare să fie mai preocupat de agenda sa geopolitică decât de nevoile interne ale țării.
În ceea ce privește relațiile cu Europa, temerile persistă în privința ambițiilor expansioniste ale lui Putin. Există îngrijorări că, în absența unei înfrângeri totale în Ucraina, Putin ar putea fi încurajat să se angajeze în aventuri militare în alte părți ale Europei de Est. Cu toate acestea, există și voci care susțin că Rusia nu ar avea resursele sau dorința de a continua agresiunea militară.
Prelungirea mandatului ca președinte a lui Putin coincide cu Ziua Victoriei, o sărbătoare importantă în Rusia, care comemorează sacrificiul uriaș al poporului rus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Această comemorare servește și ca justificare pentru acțiunile Rusiei în conflictul din Ucraina, pe care Putin îl prezintă ca o continuare a luptei împotriva agresiunii străine, conform presei străine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News