Florin Cristescu, profesor de istorie în cadrul Colegiului Național „Grigore Moisil” din București, a vorbit despre numărul încă mare de aromâni din Balcani, dar și despre vorbitorii de limbă română din Cadrilater:
„Tot timpul avem tendința aceasta de a da la o parte romanitatea, de a nu vorbi prea mult despre ea, pentru că avem o relație de câștig și pentru doctrina oficială atât din statele balcanice, cât și din România. Nu vorbești despre ei, nu dai idei că românii ar fi plecat de la sud de Dunăre și nu dai apă la moară altora, iar pe de altă parte nici lor nu le convine să vorbești despre un element românesc.
Totuși, acesta există și se poate observa. Foarte mulți români, oameni de rând, au mers în Grecia, și s-au trezit cu situații în care găsesc câte un vorbitor de aromână prin zone din Grecia, zone din Serbia. Surprinderea mea a fost atunci când am găsit vorbitori de română chiar în Cadrilater, despre care învățasem că, într-adevăr, a fost un teritoriu luat de România, avea populația majoritar musulmană, au fost români colonizați acolo, după care s-a produs, practic, o ruptură și s-a făcut un schimb de populație. Cei care se considerau români au mers la nord, cei care se considerau bulgari, din Dobrogea, au mers la sud și, practic, în Cadrilater mai există foarte puțini români.
Am avut surpriza, la Turtucaia, locul unei mari tragedii a armatei române, să întâlnesc persoane care, pe stradă, te salută cu Bună! / Ce faci? / E frumos aici la noi? De asemenea, am întâlnit o doamnă într-o biserică și ne-a ținut un discurs în limba română timp de vreo zece minute, am întrebat-o ce origine are și ne-a spus că e bulgăroaică, dar mama ei a fost româncă“, a spus, la DC News, profesorul Florin Cristescu.
Emisiunea e realizată în cadrul proiectului Apel la Educație, desfășurat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Florin Cristescu este profesor de istorie în cadrul Colegiului Național „Grigore Moisil” din București.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News