Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) este 3,3%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021 este 100,18%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,0%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) determinată pe baza IAPC este 2,6%.

Față de august 2020, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 2,7%, ale mărfurilor nealimentare cu 7.92%, iar prețurile serviciilor cu 2,9%.

Cele mai mari creșteri de prețuri, față de august 2020, se înregistrează la ulei comestibil cu 21,2%, combustibili cu 14%, energie electrică cu 24%, gaze cu 20%.

Scăderi deprețuri s-au înregistrat la cartofi, legume și fructe și transportul aerian.

Cîțu: Creșterile de prețuri sunt temporare

În luna august, premierul Florin Cîțu a spus că, potrivit datelor de la BNR, creșterile de prețuri din această perioadă sunt doar temporare. 

„Banca Națională ne spune că creșterea cotației țițeiului este încorporată rapid în prețul combustibililor, deci imediat se vede în România, în timp ce factura la gaz se ajustează cu o anumită întârziere, deci ceea ce vedem la pompă revine în special din cauza a ceea ce ce vedem la prețul țițeiului la nivel global. Știm foarte bine că România chiar și după această creștere a prețului rămâne cu al doilea cel mai ieftin combustibil din UE, după Bulgaria.

La creșterea prețului la energie care se vede în rata inflației, spune Banca Națională: traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi pe plan comunitar. Asta înseamnă că tranziția la energia verde costă și acest lucru se vede în prețul energiei și se va vedea și în perioada următoare. De aceea, în discuțiile mele cu CE am spus că România nu își permite același ritm de tranziție la energia verde pentru că avem un cost social mult prea mare. România va face tranziția, dar într-un ritm mai lent”, spunea premierul într-o ședință de Guvern.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News