Proiectul, iniţiat de deputatul PSD Alfred Simonis, modifică Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în sensul abrogării dispoziţiilor capitolului XI care vizează acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limita de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii.

Joi, Comisia comună pentru statutul deputaţilor şi senatorilor a dat un raport de adoptare a proiectului, înregistrându-se 8 voturi "pentru" şi o abţinere.

Pe ordinea de zi a şedinţei comune a Parlamentului de luni se află şi solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la aprobarea participării Armatei României la Operaţiunea Interflex a Marii Britanii cu până la 30 de militari, instructori şi personal de stat major.

De asemenea, agenda şedinţei mai cuprinde informările şefului statului cu privire la aprobarea intrării, staţionării şi operării detaşamentului din Macedonia de Nord pe teritoriul României, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO, cu privire la aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne la Misiunea Uniunii Europene în Armenia, pe parcursul anului 2023, aprobarea participării Armatei României la Misiunea Uniunii Europene de parteneriat militar în Niger (EUMPM NE), precum şi cu privire la aprobarea creşterii participării Armatei României la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna octombrie 2023.

Totodată, pe ordinea de zi se află şi modificări în componenţa unor grupuri parlamentare de prietenie şi comisii permanente comune. 

Pensii speciale în România: O problemă în căutare de soluții

Sistemul pensiilor speciale din România este un subiect de controversă și dezbatere aprinsă în ultimii ani. Pensile speciale, acordate unor categorii restrânse de privilegiați, cum ar fi parlamentarii, judecătorii sau foștii demnitari, au devenit o sursă de nemulțumire pentru mulți cetățeni. Aceste pensii sunt considerate adesea nejustificate și inechitabile, întrucât nu țin cont de contribuțiile reale ale beneficiarilor și creează o discrepanță semnificativă în ceea ce privește nivelul și durata acestora în comparație cu pensiile obișnuite.

Unul dintre principalele argumente împotriva pensiilor speciale este că acestea nu se bazează pe principiul contributivității. Majoritatea cetățenilor trebuie să contribuie constant la sistemul de pensii pe parcursul întregii vieți active pentru a beneficia de o pensie decentă la vârsta înaintată. În schimb, beneficiarii pensiilor speciale pot primi sume considerabile, chiar și atunci când perioada de contribuție este scurtă sau chiar inexistenta. Aceasta creează o inegalitate flagrantă și subminează principiul meritocrației în societate.

Un alt aspect problematice este faptul că pensiile speciale generează o povară semnificativă asupra sistemului de pensii în ansamblu. Bugetul destinat acestor pensii este substanțial, iar resursele alocate ar putea fi direcționate către alte sectoare ale societății care necesită dezvoltare și investiții, cum ar fi educația, sănătatea sau infrastructura. Mai mult, pensiile speciale creează o tensiune în rândul populației, deoarece aceasta percepe că anumite grupuri privilegiate beneficiază de avantaje și privilegii nedrepte în detrimentul celorlalți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News