Fosta diplomată a vorbit la Deparamentul de Stat unde potretul ei oficial a fost dezvelit, însoţită de fostul preşedinte Bill Clinton şi de actualul secretar de stat, Antony Blinken.
"Era o adevărată temă de discordie. Şi noi am spus întotdeauna că nimeni nu este obligat să adere la NATO, că oamenii aleg şi doresc să adere la NATO", a afirmat ea într-un scurt discurs.
Finlanda, care a devenit membră în acest an, şi Suedia, tot în aşteptare, au căutat să se alăture alianţei militare occidentale după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, dând pagina unor decenii de neutralitate.
Preşedintele rus a folosit parţial pretextul lărgirii NATO în Europa de Est şi perspectiva unei eventuale aderări, în final, a Ucrainei, pentru a justifica invazia, care a produs ca răspuns un sprijin occidental masiv pentru Kiev.
Când conducea diplomaţia ameriană, în 2009, sub preşedinţia lui Barack Obama, Hillary Clinton a iniţiat faimosul "Reset" în relaţiile dintre Washington şi Moscova, deja destul de proaste după atacarea, în anul precedent, a unei fost republici sovietice, Georgia, de către Rusia.
Dar relaţiile dintre cele două puteri s-au degradat din nou după revenirea la Kremlin în 2012 a preşeditelui Putin, care a acuzat-o personal pe Hillary Clinton de a fi urzit organizarea de manifestaţii ale liderilor opoziţiei ruse.
Candidată democrată la Casa Albă în 2016, e a fost învinsă de Donald Trump, pe fondul unor ingerinţe ale Rusiei în alegerile prezidenţiale, potrivit La Libre Belgique, titrează Rador Radio România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News