"Acum, după mai bine de trei decenii de când românii şi-au redobândit libertatea şi dreptul la democraţie, cea mai potrivită reparaţie morală pentru cei care s-au opus dictaturii roşii este să le păstrăm vie amintirea, să le respectăm suferinţa şi să susţinem continuarea investigaţiilor care vizează regimurile totalitare, pentru ca legea să facă dreptate atât cât se mai poate. Conştientizarea răului făcut de orice regim totalitar şi nedemocratic este o condiţie esenţială pentru ca greşelile trecutului să nu se mai repete vreodată. Din păcate, asistăm şi astăzi la încercări ale unor formaţiuni politice de factură post comunistă de a bloca democraţia sau de a schimba direcţia aleasă de români. Resping orice încercare a unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură", se arată în mesajul transmis de Orban.

Şeful Executivului a arătat că va fi mereu un susţinător al democraţiei şi al voinţei exprimate de români "de a fi liberi şi parte a lumii civilizate".

"Comemorăm astăzi victimele fascismului şi comunismului, cu gândul la zecile de milioane de oameni din întreaga lume deportaţi, torturaţi, privaţi de libertate, de drepturile fundamentale şi chiar ucişi în urma acţiunilor abuzive şi criminale ale regimurilor dictatoriale care au umbrit istoria secolului trecut şi care ne-au afectat şi pe noi, pe români. Mărturiile despre acele vremuri sunt dureroase şi o veritabilă pledoarie pentru condamnarea fermă a crimelor comise de regimurile totalitare şi autoritare. Alegerea datei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor fascismului şi comunismului aminteşte semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, în 1939, care practic a însemnat împărţirea Europei între două sfere de influenţă nefaste, nazistă şi stalinistă, şi declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, cu consecinţe ireparabile pentru oameni, pentru multe state şi pentru întreaga lume", a transmis Ludovic Orban.

În mesajul său, premierul vorbeşte despre "coşmarul unor regimuri totalitare" care a continuat zeci de ani pentru mulţi dintre europeni, inclusiv pentru români.

"Printr-o coincidenţă istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieşirea din război a României, la 23 august 1944, avea să însemne pentru ţară şi începutul sovietizării, teroare, opresiune şi interzicerea pluralismului politic. Generaţii întregi au fost private de drepturi şi libertăţi fundamentale, au fost distruse vieţi, iar democraţia a fost călcată în picioare", a mai spus Orban, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News