„Salut recunoaşterea de către Guvernul olandez a pregătirii României pentru a se putea alătura Schengen ca un pas cheie către atingerea acestui obiectiv, făcut posibil prin dialog şi cooperare. Olanda este un partener de preţ al ţării noastre. Suntem hotărâţi să continuăm să lucrăm împreună”, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter.

„Salut în mod deosebit evaluarea şi poziţia pozitive ale Guvernului olandez de azi în favoarea aderării României la Schengen. E rezultatul dialogului intens din ultima perioadă şi al pregătirii noastre tehnice foarte bune. Mulţumesc colegului meu ministrul Wopke Hoekstra pentru tot sprijinul”, a scris şi Bogdan Aurescu, într-un mesaj pe Twitter. 

Guvernul olandez acceptă aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar nu şi pe cea a Bulgariei

Guvernul olandez a decis că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei, întrucât consideră că această ţară nu întruneşte condiţiile necesare, transmite agenţia EFE.

La şedinţa sa desfăşurată vineri, guvernul olandez a analizat posibila extindere a spaţiului Schengen inclusă pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie, analiză în urma căreia a hotărât să-şi dea acordul numai pentru admiterea României şi a Croaţiei.

Ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra a declarat presei că „încă este prea devreme” pentru a accepta aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen, iar Olanda va face o nouă evaluare în vederea susţinerii acestui pas numai atunci când se va dovedi că Bulgaria este un stat constituţional capabil să combată corupţia şi criminalitatea organizată.

Potrivit premierului olandez Mark Rutte această nouă evaluare va fi efectuată „probabil anul viitor” şi a atras atenţia că, la momentul actual, există în continuare preocupări asupra controlului graniţelor, întrucât „există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume, astfel că doreşte ca mai întâi să fie exclusă posibilitatea trecerilor ilegale ale frontierei Schengen în Bulgaria.

La rândul său, secretarul de stat olandez Eric van der Burg a spus că nu ştie dacă ţara sa este singura membră a spaţiului Schengen care va vota împotriva aderării Bulgariei, dar nici nu vede o problemă în asta.

„Dacă toate celelalte persoane sunt de acord cu ceva nu înseamnă că şi noi trebuie să fim la fel. Nu aşa funcţionează lucrurile”, a argumentat oficialul olandez, cu referire la faptul că decizia primirii unei noi ţări la spaţiul Schengen necesită o decizie unanimă a ţărilor deja membre în acest spaţiu european de liberă circulaţie.

„Există persoane în Europa care fac presiuni asupra noastră, dar în acelaşi timp noi putem rezista presiunii. Este simplu: dacă respecţi acordurile şi criteriile, eşti binevenit în Schengen”, a concluzionat Eric van der Burg.

Întrevedere a preşedinţilor român şi elen, la Atena; Grecia - „susţinere deplină” pentru aderarea României la Schengen

Preşedintele Klaus Iohannis a avut vineri, la Atena, o întrevedere cu omologul elen, Katerina Sakellaropoulou, în contextul vizitei de lucru pe care o efectuează în Grecia.

Preşedintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susţinerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, a informat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, întrevederea preşedinţilor României şi Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susţinut pe parcursul anului 2022.

Cei doi şefi de stat au salutat relaţiile bilaterale foarte bune, potenţate de afinităţile culturale şi de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa cooperare în plan european, regional şi internaţional.

Klaus Iohannis şi Katerina Sakellaropoulou au evidenţiat că prezenţa comunităţii româneşti în Grecia şi a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaţionale şi al schimburilor culturale, aflate în continuă creştere.

Având în vedere situaţia de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi preşedinţi au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic şi efectele războiului în plan umanitar, al securităţii energetice şi alimentare. Ei au subliniat importanţa menţinerii unităţii şi solidarităţii la nivel transatlantic şi au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să îl acorde Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi pentru Republica Moldova, afectată şi de o criză energetică gravă, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, preşedintele României a prezentat acţiunile pe care ţara noastră le-a întreprins şi continuă să le întreprindă atât în relaţia cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.

Cei doi preşedinţi au avut şi un schimb de opinii cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News