Actul normativ prevede că alegătorii români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate vor putea să îşi exercite dreptul de vot pe liste electorale suplimentare şi la o altă secţie din circumscripţia de care aparţin, în cazul în care şi-au schimbat recent domiciliul.

"Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilei de sâmbătă, imediat anterioară datei votării", prevede legea.

Citeşte şi: Cum vor vota românii din Diaspora. Se pot infiinţa secţii de votare în toate ţările? Ludovic Orban: "Cel mai sigur este votul prin corespondenţă"

Potrivit acesteia, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputaţi.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea şefilor misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetăţenilor cu drept de vot, semnate şi datate, prin care se declară şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, transmise prin poştă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

Deciziile privind desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora se comunică Biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Legea care permite românilor din diaspora să voteze două zile la parlamentarele din decembrie, promulgată

Operaţiunile de desemnare a preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora încep cu 30 de zile înaintea datei votării, pe măsură ce sunt stabilite sediile secţiilor de votare din străinătate, şi se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei votării, fiind aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe site-ul Biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Potrivit articolului 16, alin. 1 din Legea 208, poate fi admisă în corpul experţilor electorali, prin decizie a AEP, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: are cetăţenia română; cunoaşte limba română, scris şi vorbit; are drept de vot; are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcţiei; nu face parte dintr-un partid politic; a absolvit studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice sau în alte domenii; nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal.

Conform legii, "în situaţia în care birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot fi completate conform alin. (3) şi (7), acestea se completează de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alte autorităţi publice, la solicitarea MAE. Costurile deplasării şi cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secţiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe".

Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează, mai stipulează actul normativ.

Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă şi se transmit Biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei votării, potrivit noilor reglementări.

Materialele de protecţie sanitară se asigură de Ministerul Sănătăţii, iar transportul şi distribuirea acestora se fac prin grija Ministerului Afacerilor Interne şi a instituţiilor prefectului, cu sprijinul primarilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, materialele de protecţie sanitară se asigură de Ministerul Afacerilor Externe.

La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, primarii asigură, cu sprijinul prefecţilor, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, igiena şi dezinfecţia localurilor de vot.

Conform unei alte prevederi, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care autorităţile competente din ţara de reşedinţă nu permit, din motive de securitate, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, înfiinţarea de secţii de votare, atât în sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi în afara acestora, acestea nu se organizează.

"La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care autorităţile competente din ţara de reşedinţă retrag pe parcursul procesului de votare, din motive de securitate, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, acordul privind desfăşurarea operaţiunilor de votare în secţiile de votare organizate în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi/sau în afara acestora, nu se mai desfăşoară operaţiunile de votare în cauză. În acest caz, prevederile Legii 208/2015 se aplică în mod corespunzător", prevede actul normativ. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News