Revoluția din România anului 1989 a marcat începutul unui proces lung și dificil de schimbare democratică, care avea să rezolve problemele create de decenii de guvernare defectuoasă. În această perioadă, mulți români săraci au apelat la vecinii lor mai bogați, pentru a-și imagina o viață mai bună.
Antoaneta Hambitzer, născută în România, locuia la sute de kilometri distanță, în Germania de Vest, la acea vreme. Ea a văzut că această schimbare politică oferea oportunități. Ea a părăsit orașul natal Arad, în 1986, după ce și-a întâlnit primul soț la începutul anilor 1980. Căsătoria nu a durat. În 1990, Hambitzer, pe atunci în vârstă de 32 de ani, a început o relație de lungă durată cu un român stabilit în Germania. Cei doi s-au despărțit aproape un deceniu mai târziu, deoarece părinții lui nu au acceptat-o. Dar suferința prin care a trecut i-a schimbat viața lui Hambitzers pentru totdeauna.
"Am văzut un anunț în ziar despre o companie care aranja căsătorii între bărbați germani și femei poloneze", spune Hambitzer. Motivată de propria suferință în Occident, Hambitzer a vrut să exploreze mai mult această industrie. "Nu știam cum funcționează, habar nu aveam ce fac. Dar am vrut să învăț", spune ea într-un articol pentru Vice România, preluat recent de Vice Olanda.
Harbitzer a fost angajată la compania de publicitate, dar în curând și-a dat seama că nu câștiga suficient. Hotărâtă să nu renunțe, Hambitzer a decis să își înființeze propria companie de matchmaking după ce primul contract a expirat. Treizeci de ani mai târziu, și în ciuda impactului uriaș pe care tehnologia l-a avut asupra industriei de dating, agenția Antoinette Marital Agency a lui Hambitzer este încă înfloritoare. De când și-a început oficial afacerea, în 1993, ea susține că a aranjat peste 2.500 de căsătorii între burlaci germani bogați și românce.
În primii ani, Hambitzer a călătorit singură prin orașele din România pentru a se întâlni personal cu fetele care se înscriau la serviciile sale de pețitori. Spre sfârșitul anilor '90, și-a găsit un partener german - un agent din Frankfurt.
Serviciul ei funcționează în felul următor: mai întâi, persoanele interesate o contactează, iar ea le trimite un formular pe care trebuie să-l completeze și să-l trimită înapoi cu o fotografie. Formularul conține informații de bază - nume, vârstă, data nașterii, înălțime, ocupație și dacă își doresc sau nu copii. "Acestea sunt cele mai importante date", spune Hambitzer. "Restul, hobby-urile și trăsăturile de caracter, nu sunt importante."
Apoi le trimite candidaților români o scrisoare cu ora și locul întâlnirii. "Invitația era simplă: la o anumită dată voi veni în România cu bărbații germani, iar fetele, la rândul lor, promiteau să fie punctuale și frumos îmbrăcate", spune Hambitzer. "Ideea era să ne simțim bine și să socializăm."
Împreună cu burlacii germani, a ajuns să facă un turneu prin România, oprindu-se în diferite orașe pentru a le face cunoștință cu bărbații în persoană și cu un potențial partener. "Primul meu turneu a avut loc în 1996", spune Hambitzer. "Am venit cu două mașini și opt germani și am călătorit în opt orașe diferite. A fost foarte obositor, dar rezultatul a fost bun."
Potrivit lui Hambitzer, germanii s-au îndrăgostit instantaneu de românce pentru că "erau atât de frumoase și de ieftine". Dar s-a dovedit că potențialii parteneri români au avut sentimente mai puțin reciproce în această privință.
"Nemții aveau impresia că româncele se vor îndrăgosti de ei când îi vor vedea și că vor fi imediat dispuse să se mute cu ei. Dar nu a fost deloc așa", spune Hambitzer. "Ei [germanii] erau șefi de companii, erau oameni cu un statut înalt, nu erau săraci. De cele mai multe ori nu erau fericiți, când observau că lucrurile nu mergeau așa cum sperau."
Toate aceste întâlniri au început cu o seară de deschidere, unde sute de românce au venit să-și găsească un partener. "Nemții erau mereu surprinși că fetele erau atât de frumoase și elegante, nu mai văzuseră în viața lor femei atât de frumoase", continuă Hambitzer.
Serviciul a devenit atât de popular în România, încât Hambitzer spune că a primit mii de cereri de-a lungul anilor, fiecare dintre acestea fiind însoțită de o fotografie și de un formular cu date personale. "Aveam două teancuri mari de dosare de la A la Z, aproximativ 28 în total", spune ea. "Când o fată se căsătorea, o scoteam din album și o înlocuiam cu una nouă. Aveam albume roșii pentru fetele mai tinere, până la 30 de ani, și albume albastre pentru fetele mai mari, de la 39 la 50 de ani."
În fiecare an, Hambitzer a încercat să se întreacă pe sine însuși, incluzând opriri mai interesante pe traseu. În 2007, internetul a schimbat totul. "Mulți germani au încercat să își mute afacerile online", spune Hambitzer. "Oamenii din Frankfurt, cu care lucram, s-au implicat și ei în acest lucru."
Noul plan de afaceri al partenerei sale a fost de a oferi clienților un abonament lunar de 5 euro pentru a putea vorbi direct cu fetele și pentru a-și stabili propriile întâlniri cu oricine doreau. Această sumă a fost mai ieftină decât cea a agenției lui Hambitzer, care a pus un preț de aproximativ 3.000 - 5.000 de euro pentru călătoriile în România.
Continuarea, pe Vice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News