Octogenarul Nicolae Piţiş, care a trăit în localitatea Lăpuşul Românesc, a fost declarat în anul 2011 Tezaur Uman Viu. El era recunoscut în România şi în străinătate pentru originalitatea interpretării horelor din grumaz, doinelor de dor, dragoste şi jale.

Nicolae Piţiş purta haina populară specifică zonei etnografice a Lăpuşului şi surprindea prin simplitatea omului care întreaga viaţă a trăit-o în sat. A reprezentat de-a lungul anilor România la o serie de evenimente culturale şi muzicale internaţionale, a fost subiectul unor filme documentare, interviuri şi a fost prezent cu vocea în unele filme artistice româneşti.

O partea dintre cântecele culese de el au fost preluate şi interpretate de Grigore Leşe sau Ioan Pop, iar în ultimii ani de artista Casandra Hauşi.

A obţinut zeci de diplome în ţară şi străinătate

- Titlul onorific de Tezaur Uman Viu, în noiembrie;
- Marele Premiu la „La poale de Țibleș” – Bistriţa, în 19 august 2012;
- Premiul „Codruța Vartic in memoriam”: „Pentru respectul și prețuirea manifestată față de valorile tezaurului folcloric românesc” Târlișua, Bistrița;
- Diploma de Excelenţă „Premiul pentru autenticitate, o viaţă dedicată cântecului popular nealterat” oferită de către Consiliul Judeţean Maramureş, în luna decembrie a anului 2011;
- Premiul Special pentru cel mai bun film folcloric – acordat de Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”, pentru filmul „Lima-Hai / Hotarul Dintre Fân Şi Cer”, un film despre Nicolae Piţiş;
- Cetăţean de Onoare al Comunei Lăpuş pentru contribuţia la valorificarea şi promovarea folclorului lăpuşean, 2008;
- Premiul Special la Festivalul Horea în Grumaz – 18 mai 2008, organizat de către C.J.C.P.C.T. Maramureș.

Rămas bun de la Nicolae Piţiş, Tezaur Uman Viu al cântecului popular

Mesajele de condoleanțe curg pe rețelele de socializare, însă unul s-a remarcat, plin de emoție și regret.

”Prietenul meu drag, ai plecat…
A plecat bunu meu Pițiș,
strabunu nostru Nicolae Pițiș
Ai fost pentru mine, om simplu
Om înger, om copac, om pasăre,
om Înger!

Și vă mare mulțumesc!
o să încerc să nu plâng tare
că știu că mi-ați zice
Nu hi mutuca, fata
griji de prunc si de bărbat”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News