Gospodăriile germane, care împreună au economii în bănci de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, căutau dobânzi mai mari pentru banii lor prin deschiderea de depozite online la mici bănci din economii mai slabe precum cele din Lituania, Malta, Italia şi Portugalia. Însă această tendinţă s-a inversat brusc în data de 10 martie, când colapsul Silicon Valley Bank a declanşat turbulenţe în sectorul bancar, arată datele furnizate de doi comparatori bancari din Germania.
Cererea pentru depozite în străinătate cu maturitate fixă a scăzut cu 15-20% după data de 10 martie, comparativ cu luna februarie, potrivit datelor furnizate de platformele online Check24 şi Biallo, care colaborează cu băncile pentru a promova aceste depozite şi alte produse.
În contrast, băncile germane, care sunt percepute ca fiind mai sigure graţie ratingului suveran mai bun şi a celor două plase separate de siguranţă pentru depozitele bancare, au înregistrat o creştere a cererii susţin ambele platforme.
Retragerea deponenţilor germani spre zonele mai sigure este similară, la o scară mai mică, cu exodul deponenţilor americani dinspre băncile mici spre cele mari, după colapsul SVB, şi ar putea conduce la o majorare a costurilor de finanţare pentru băncile din economiile europene mai slabe, care sperau să poată folosi o parte din fondurile vaste economisite de gospodăriile germane.
"Sentimentul investitorilor s-a schimbat după data de 10 martie. Vedem o creştere a cererii pentru bănci din ţările care au un rating de tip AAA", spune Moritz Felde, director la platforma online Check24.
Aceste platforme nu publică date cu privire la volumul afacerilor aşa că este greu de spus câţi bani au depozitat germanii peste graniţă.
Însă, dacă băncile străine ar fi reuşit să atragă chiar şi 10% din cele 83 de miliarde de euro pe care germanii le-au depozitat la termen în băncile germane în ultimele şase luni, lipsa acestor bani în viitor ar fi un fenomen semnificativ pentru micile bănci aflate de cealaltă parte.
Mica bancă italiană de investiţii Smart Bank oferea joi cele mai mari dobânzi la depozitele la termen pe 12 luni, 3,5%, urmată de Izola Banka din Malta şi Banka Kovanika din Croaţia, ambele cu 3,45%, potrivit celor mai recente date oferite de principalele platforme de comparare bancară din Germania.
Comparativ, cea mai mare dobândă pe care o pot primi de la o bancă germană este una de 2,55%, oferită de banca online SWK Bank.
Chiar dacă, în general, dobânzile la depozitele la termen au crescut în ultima lună, creşterea a fost mai pronunţată în rândul băncilor străine, a precizat un purtător de cuvânt de la platforma Biallo. "Ne aşteptăm ca spread-ul între băncile din ţările care au un rating AAA şi cele din ţările cu un rating de ţară mai scăzut să se adâncească şi mai mult în săptămânile următoare, pe măsură ce cererea investitorilor locali pentru siguranţă va creşte şi mai mult", a spus purtătorul de cuvânt.
Cunoscute în limba germană sub denumirea "Festgeld", depozitele la termen plătesc deponenţilor dobânzi pentru că îşi depun economiile la o bancă pentru mai multe luni sau ani şi au fost un produs de economisire de bază pentru germani până la prăbuşirea dobânzilor în urmă cu un deceniu, când au devenit neatrăgătoare. Însă odată cu majorarea abruptă a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, interesul gospodăriilor germane pentru depozitele bancare la termen a reapărut din nou începând din luna septembrie a anului trecut, arată datele BCE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News