„Ce rol are cursul de schimb în asemenea situaţii, asemenea rupturi structurale? În ce măsură te poate ajuta cursul de schimb? O discuţie şi teoretică şi practică amplă. Deocamdată dacă cursul de schimb ar fi luat-o razna singurul impact, cred eu, se poate discuta mult pe această temă, singurul impact ar fi fost numai în inflaţie mai mare, nu s-ar fi făcut corecţiile necesare. Nu a fost momentul cu criza din estul României, şi criză majoră, şi cu asemenea deteriorare în raportul de schimb, pentru că au explodat toate preţurile produselor energetice, nu ar fi fost momentul să facem o corecţie prin curs de schimb. Ea trebuie să fie absorbită treptat, să treacă şocul şi pe urmă să vedem în ce măsură putem să absorbim, inclusiv prin mişcarea cursului de schimb”, a spus Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu: „Ne-a crescut rezerva cu câteva miliarde bune de euro”

El a dat ca exemplu situaţia din Ungaria unde lucrurile au scăpat uşor de sub control, are loc o deteriorare masivă a forintului şi o inflaţie mult mai mare, 26%.

„Teoria se aplică cu mare atenţie. Adică deprecierea cursului corectează deficitul comercial şi al balanţei de plăţi în anumite situaţii. În alte situaţii creează un cerc vicios şi eu cred că am făcut bine nu am lăsat cursul să se deprecieze în această perioadă. Ne-au ajutat şi intrările de capital, este adevărat. Până la urmă soldul l-aţi văzut, ne-a crescut rezerva cu câteva miliarde bune de euro. N-am avut o deteriorare a rezervelor”, a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, el a menţionat că se observă o îmbunătăţire a primei de risc a României.

BNR a revizuit descendent prognoza de inflaţie la 7% pentru finalul anului şi la 4,2% pentru finele lui 2024

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit descendent la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale. Pentru anul curent, noua proiecţie a inflaţiei IPC este similară traiectoriei alternative, pe baza noii scheme de plafonare, prezentate la conferinţa din noiembrie 2022.

Guvernatorul a menţionat că toate ţările din Est, dar şi ţările din zona euro au inflaţie semnificativ superioară ţintei de inflaţie.

„La decelerare vor contribui toate componentele coşului IPC, dar cu magnitudini şi persistenţe diferite şi grosul rămâne în Core2 ajustat, adică exact inflaţia pe care o influenţăm noi şi bineînţeles că apare întrebarea 'E cazul ca aici să strângem mai tare cererea?'. Avem o inflaţie de costuri acolo. Nu ştiu în ce măsură, strângând cererea, rezultă altceva. E o discuţie aici. Eu vă spun şi punctul meu de vedere. Dacă strângi cererea nu ştiu în ce măsură îţi afectează inflaţia când ai asemenea creşteri de costuri. Ce faci dacă le reduci cererea? Îi bagi pe producători, ăştia au costurile ridicate, le reduci cererea îi mai bagi şi în recesiune. Deci, atenţie mare, spun eu. Discutăm şi noi în Consiliul de Administraţie această temă. Este o temă recurentă. Ce poate să facă bine politica monetară restrângând cererea? Să o aducem, cum aţi văzut mai înainte, să o aducem spre zero, adică atât cât este în prezent. Un excedent de cerere este bine, dar cât poţi să o bagi în teritoriu negativ? Şi trebuie să fim atenţi în acelaşi timp, că ea vine în jos treptat, partea de costuri, să nu explodeze celelalte componente: preţurile administrate, preţurile volatile la legume şi fructe. Altminteri, la anul, o inflaţie de 4,2%, spun eu, e în afara ţintei, în afara intervalului ţintit, dar este rezonabilă dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR: „Trebuie să ne vedem şi lungul nasului”

El a declarat că România nu le stăpâneşte, menţionând că nu se ştie cum va evolua războiul in Ucraina şi în ce măsură se vor reduce costurile la produse energetice.

„Ca să mă exprim uşor figurativ, eu cred că trebuie să ne vedem şi lungul nasului. Adică să vedem ce putem noi să facem? Adică să facem bine, nu rău. Că putem să strângem cu politica monetară se face mai mult rău şi până la urmă să nu iasă mai nimic. O să iasă o recesiune de proporţii care oricum îţi dă peste cap alte echilibre. Aici sunt adeptul unui fine tuning”, a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a precizat că BNR colaborează cu Guvernul şi că instituţia este atentă la măsurile de ajustare luate.

„Am vrea să facă şi ei mai mult, dar trebuie să fim realişti. Să vedem ce pot să facă. Mai rău ar fi să promită şi să nu facă”, a spus Isărescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News