Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 11 decembrie 2024, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului.

Conform Constituției României, după comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare din 2024, Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea președintelui țării, în termen de maximum 20 de zile de la alegeri. În această perioadă, Camera Deputaților și Senatul vor fi considerate legal constituite doar după validarea a două treimi dintre mandatele de deputați și senatori și depunerea jurământului de către aceștia.

În ceea ce privește președinția României, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se încheie oficial pe 21 decembrie 2024, dar va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul președinte ales.

Configurația noului Parlament

La prima reuniune a noului parlament, membrii acestuia se vor organiza în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaților și ale Senatului, formate din minimum 10 deputați și respectiv 7 senatori (art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților; art. 16 din Regulamentul Senatului).

Noul Parlament al României va reflecta o diversificare semnificativă a forțelor politice, cu o prezență puternică a partidelor de dreapta radicală. Cele trei partide de dreapta radicală — AUR, SOS România și POT — au obținut împreună un număr de 162 de mandate de deputați și senatori, același număr cu cel al coaliției dintre PNL, USR și UDMR.

În total, din cei 446 de deputați și senatori aleși pe 1 decembrie, configurația pe partide arată astfel:

PSD: 86 de deputați și 36 de senatori.

AUR: 63 de deputați și 28 de senatori.

PNL: 49 de deputați și 22 de senatori.

USR: 40 de deputați și 19 senatori.

SOS România: 28 de deputați și 12 senatori.

POT: 24 de deputați și 7 senatori.

UDMR: 22 de deputați și 10 senatori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News