Într-un interviu acordat unei publicații italiene, fostul premier Enrico Letta a solicitat guvernului o reformă constituțională „urgentă” pentru a reduce vârsta minimă de vot la 16 ani. O propunere care nu este nouă pentru scena politică italiană, având modelul mai multor state europene unde deja se practică această reducere a vârstei potrivite pentru ca tinerii să participe activ la viața cetății.

În Italia se vorbește astăzi, din nou, despre posibilitatea scăderii vârstei de vot la 16 ani. Ultimul care a readus acest lucru pe agenda publică este fostul premier Enrico Letta. El a lansat, astăzi, un apel din coloanele Republicii pentru a solicita guvernului „o reformă constituțională care va fi făcută într-un an: votul copiilor de șaisprezece ani”. O reformă „urgentă”, spune Letta, un „mod de a spune tinerilor 'te luăm în serios și recunoaștem că există o problemă de subreprezentare a ideilor tale, a intereslor tale'“, afirmă Letta.

Tineri la urne de la 16 ani, un succes în alte țări

În majoritatea țărilor lumii, tinerii pot vota începând cu vârsta de 18 ani . La fel și în Italia (dar pentru Senat, pot vota doar cei peste 25 de ani), Statele Unite, China, India, Rusia și în mai multe țări ale UE.

Austria a fost prima țară din UE care a scăzut vârsta minimă legală pentru votare în 2007. Tinerii de 16 ani pot vota la  alegerile locale în unele landuri din Germania, în timp ce în Scoția au putut vota pentru prima dată în 2014, cu prilejul referendumului pentru independență. În Norvegia, în 2011, a început un proces de scădere a vârstei de vot la 16 ani privind alegerile locale, în timp ce în Grecia, vârsta votării a fost deja redusă la 17 ani.

Tinerii de 16 ani își pot exercita dreptul la vot  în Argentina și Brazilia (dar aici votul este obligatoriu pentru cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani), Nicaragua și Cuba. Tineri de 17 ani se pot prezenta la urne în Timorul de Est, Etiopia, Indonezia, Coreea de Nord, Sudan. 

Marea mobilizare a studenților pentru climă a readus, de fapt, în discuție o dezbatere privind conștientizarea politică (și nu numai) a tinerilor în Italia, dar și în restul lumii. La sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70, în multe țări, vârsta minimă de votare a fost redusă de la 21 la 18 ani, determinată de o opinie publică puternic influențată de mișcarea de tineret și de schimbările din societate.

„Ar fi frumos să vă implicați mai mult copiii“

Pentru Letta în Italia, tinerii italieni de astăzi sunt destul de „copți“. Votul de la 16 ani este un laitmotiv care se repetă frecvent în discursurile publice din Italia, inclusiv de pe blogul celebrului Beppe Grillo. Și fostul secretar al Pd, Matteo Renziel a spus că este în favoarea votului de la 16 ani. "Vă puteți gândi la scăderea vârstei de vot, de la 18 la 16 ani", a spus el, pentru că "ar fi frumos să vă implicați mai mult copiii, pentru că Millennials au o mulțime de valori. Nu spun acest lucru în interesul meu, având în vedere că în referendum am pierdut și pentru votul tinerilor".

Același Zingaretti a fost de acord cu Letta, într-o postare pe Twitter: "Am fost întotdeauna în favoarea #VotoaiSedicenni", a scris secretarul Zingaretti. "Pasiunea civică a atâtor fete și a atâtor băieți, pe care îi întâlnesc în fiecare zi, întăresc această idee. Acum este timpul!"

Propunerea lui Letta relansată asupra Republicii a găsit noi deschideri. Președintele Consiliului Conte, intervievat de Skuola.net , a afirmat că „băieții noștri de 16 ani au toată maturitatea psihofizică pentru a vota". La rândul său, Luigi Di Maio a revendicat „bătălia” Mișcării 5 Stele pentru votul tinerilor de 16 ani. „Tinerii din Italia sunt definiți drept răsfățați, dar pentru noi acești copii trebuie respectați, ascultați și plasați în centrul politicii. Este timpul să acordăm aceste drepturi celor care au mai mult viitor în față", a spus liderul politic al M5.

 Dreptul la vot de la 16 ani: pro și contra

Printre motivele cel mai adesa întâlnite între cei care ar dori să scadă vârsta de vot la 16 ani și cei care spun că măsura nu este oportună, cel mai ades invocat este cel legat de conștientizare. Unii cred că la 16 ani cetățenii sunt prea tineri, neinformați și imaturi din punct de vedere politic pentru a vota, argument care este respins de cei care își amintesc că la 16 ani tinerii pot deja să lucreze și să plătească impozite și, prin urmare, pot fi suficient de maturi și responsabili pentru a-și exprima votul. Alte tabere ridică, de asemenea, obiecții din punct de vedere neurologic și ale proceselor de creștere cerebrală, potrivit cărora, la 16 ani, adolescenții nu ar mai putea lua decizii luate în considerare sau să evalueze logic informația, fiind prea ușor influențat de mediul din jurul lor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News