Acest anunț concretizează decizia făcută publică deja de Președintele Statelor Unite, Joseph R. Biden, în luna ianuarie 2022, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Această contribuție semnificativă reprezintă o demonstrație fără echivoc a solidarității Statelor Unite, ca aliat și principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a descurajării și apărării pe Flancului Estic al NATO, inclusiv în România, ca răspuns la actualele evoluții îngrijorătoare de securitate din Vecinătatea Estică. Președintele României subliniază că decizia are o semnificație deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care securitatea regiunii Mării Negre face parte integrantă. Desfășurarea în România a efectivelor Statelor Unite ale Americii în cursul acestei luni demonstrează totodată angajamentul ferm al SUA în favoarea aprofundării parteneriatului transatlantic. Această decizie vine inclusiv ca urmare a demersurilor constante și poziționării active și consecvente ale țării noastre, inclusiv la cel mai înalt nivel, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, precum și în relația directă cu Statele Unite, în sensul consolidării, în mod unitar și coerent, a întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, decizia SUA dovedește soliditatea Parteneriatului Strategic pe care România îl are cu Statele Unite și este în consonanță cu hotărârea NATO, în ansamblu, de a întreprinde toate acțiunile necesare menite să sporească apărarea statelor aliate și să crească securitatea la Marea Neagră.

Președintele Klaus Iohannis își exprimă, de asemenea, speranța că această decizie va avea și un rol important de descurajare a oricăror evoluții negative de securitate în regiune, în actualul context securitar, că va fi urmată și de alte demersuri în același sens în context aliat, precum și că dialogul diplomatic va continua și că vor fi identificate soluții viabile pentru situația actuală de securitate.

1.000 de soldați americani, relocați din Germania în România

Preşedintele american Joe Biden a cerut Pentagonului să desfăşoare peste 3.000 de militari pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, într-o primă mişcare majoră a forţelor SUA în contextul tensiunilor militare cu Rusia asupra Ucrainei, au declarat oficiali americani citaţi miercuri de Wall Street Journal şi CNN. 

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a confirmat miercuri, într-o conferinţă de presă transmisă online, desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în ţări de pe flancul estic al NATO, dintre care aproximativ 1.000 vor fi repoziţionaţi în zilele următoare de la o bază din Germania în România, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

''Situaţia actuală impune să ne consolidăm postura disuasivă şi defensivă pe flancul estic al NATO'', în timp ce ''rămânem concentraţi pe situaţia în evoluţie în Europa şi pe acţiunile Rusiei la graniţa ucraineană şi în Belarus'', a subliniat Kirby.

Wall Street Journal şi CNN relataseră cu puţin timp mai devreme că preşedintele Joe Biden a cerut Pentagonului să desfăşoare peste 3.000 de militari pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, într-o primă mişcare majoră a forţelor SUA în contextul tensiunilor militare cu Rusia asupra Ucrainei.

Militarii desfăşuraţi în Germania şi Polonia vor veni de la baza Fort Bragg din Carolina de Nord, iar contingentul care va veni în România face parte din batalionului de infanterie ''Stryker'' din Germania.

Referindu-se la militarii trimişi în România, John Kirby a menţionat că este vorba despre ''un batalion de atac şi o unitate de infanterie care sunt organizate pentru a fi desfăşurate pe termen scurt şi a se deplasa rapid de îndată ce sunt localizate''. Aceste efective se vor adăuga celor circa 900 de militari americani aflaţi în prezent în România.

Dintre cei aproximativ 2.000 de militari care vor pleca de la baza Fort Bragg vor ajunge în Polonia circa 1.700, ceilalţi 300 urmând să fie trimişi în Germania, conform unei surse din Pentagon citate de Reuters. Întrebat despre acest contingent, Kirby a răspuns că majoritatea celor 2.000 de militari vor fi desfăşuraţi în Polonia.

Aceste forţe trimise pe flancul estic al NATO ''nu vor lupta în Ucraina'', a precizat un responsabil militar american, potrivit AFP. ''Aceste mişcări nu vor fi permanente, ele răspund circumstanţelor actuale'', a mai precizat acesta. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a confirmat şi acest lucru la conferinţa de presă, menţionând că este vorba despre misiuni ''temporare''.

Potrivit presei americane, trupele SUA vor opera pe bază bilaterală în ţările unde sunt trimise, întrucât NATO nu a activat încă forţa de răspuns multinaţional. John Kirby a confirmat că trupele desfăşurate în România vor fi sub comandă americană, fără a oferi detalii la acest capitol despre cele care vor ajunge în Germania şi Polonia.

El a amintit că 8.500 de militari americani sunt plasaţi în stare de alertă pentru eventuale desfăşurări în Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News