Preşedintele României a participat în perioada 13-14 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, în marja căreia s-a desfăşurat şi Summitul Euro în format extins.

Dezbaterile şefilor de stat şi de guvern au vizat preponderent Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, aspecte legate de Piaţa Unică, problematica migraţiei, dezinformarea, relaţiile externe ale Uniunii, schimbările climatice, consultările cetăţeneşti. De asemenea, liderii europeni au discutat în cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 (art. 50) pe marginea evoluţiilor recente din Marea Britanie şi perspectivele procesului Brexit.

În cadrul dezbaterii privind viitorul buget multianual al Uniunii, Preşedintele României a exprimat mulţumiri pentru eforturile realizate de Preşedinţia austriacă în acest dosar, subliniind că, în calitate de stat care va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, ţara noastră va acţiona ca mediator imparţial (honest broker) şi va continua acelaşi ritm susţinut al discuţiilor cu scopul de a obţine progrese în negocieri. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat stabilirea ca reper temporar a toamnei anului 2019 pentru obţinerea unui acord, la nivelul Consiliului European, apreciind că acest angajament va genera un ritm ambiţios al negocierilor, inclusiv pe durata exercitării Preşedinţiei de către România. Din perspectiva obiectivelor prioritare pentru ţara noastră, ca stat membru, în raport cu noul buget, Preşedintele României a punctat importanţa Politicii de Coeziune şi Politicii Agricole Comune, obiective susţinute şi de alte state membre. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa unei abordări realiste în viitoarele discuţii, respectiv necesitatea de a acomoda în egală măsură şi noile priorităţi şi provocări ale Uniunii prin acest nou buget.

Referitor la aspectele legate de Piaţa Unică a Uniunii Europene, Preşedintele României a menţionat că ţara noastră va promova, în calitate de Preşedinţie a Consiliului UE, demersurile menite să contribuie la aprofundarea Pieţei Unice, la punerea în practică a Strategiei UE pentru Piaţa Unică şi la adoptarea cât mai multor acte legislative corelate acesteia. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit că viziunea post-2020 asupra Pieţei Unice trebuie fundamentată pe o serie de principii, respectiv prezervarea libertăţilor fundamentale şi diminuarea fragmentării, asigurându-se tranziţia către o economie digitală, inclusiv prin creşterea capacităţii de răspuns la provocările digitale. O discuţie mai aplicată asupra Pieţei Unice şi a direcţiilor de dezvoltare a acesteia va avea loc în cadrul Consiliului European din luna martie 2019.

Citește și: Iohannis, despre preluarea președinției Consiliului UE: „Întotdeauna e loc de mai bine”

În contextul discuţiilor privind migraţia, Preşedintele României a susţinut importanţa continuării eforturilor statelor membre UE în privinţa dimensiunii externe a migraţiei şi o implicare activă în dialogul cu partenerii externi, ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la faptul că Preşedinţia României la Consiliul UE va prelua dosarele privind gestionarea dimensiunii interne a migraţiei, urmând a continua eforturile în direcţia identificării de soluţii care să răspundă preocupărilor statelor membre.

În ceea ce priveşte relaţiile externe ale Uniunii, liderii europeni au discutat în perspectiva Summitului UE-Liga Statelor Arabe, prevăzut în intervalul 24-25 februarie 2019. Totodată, membrii Consiliului European au abordat evoluţiile recente din Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci, în condiţiile utilizării de către Rusia a forţei militare împotriva Ucrainei. A fost exprimată profunda îngrijorare faţă de tensiunile din regiune şi a fost transmis un mesaj ferm privind necesitatea de-escaladării situaţiei, respectării dreptului internaţional, precum şi a eliberării imediate a echipajelor ucrainene şi reluării navigaţiei prin Strâmtoarea Kerci. Cu acest prilej, Preşedintele României a reafirmat angajamentul şi sprijinul ţării noastre faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional.

Liderii au abordat şi tematica schimbărilor climatice, în contextul prezentării recente de către Comisia Europeană a propunerii de Strategie în acest domeniu, intitulată "O planetă curată pentru toţi". Dezbaterile pe acest subiect important vor continua pe întreaga perioadă a Preşedinţiei române la nivelul Consiliului UE. Textul concluziilor precizează că o discuţie, la nivelul liderilor, de orientare politică pe acest subiect va avea loc ulterior.

Cu privire la aspectele subsumate securităţii şi apărării, Consiliul European a salutat progresele semnificative înregistrate în acest domeniu, inclusiv în privinţa implementării Cooperării Permanente Structurate (PESCO), consolidării mobilităţii militare şi negocierilor legate de Fondul European de Apărare, şi a andosat Compactul civil PSAC. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea Compactului civil, subliniind valoarea adăugată a UE în domeniul gestionării civile a crizelor.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii asupra rezultatului dialogurilor şi consultărilor cu cetăţenii desfăşurate în statele membre, în baza raportului elaborat de Preşedinţia austriacă în cooperare cu România, în calitate de viitoare Preşedinţie rotativă a Consiliului UE. Preşedintele României a salutat rezultatele consultărilor cetăţeneşti asupra viitorului Uniunii, reliefând că ţara noastră a susţinut încă de la început această iniţiativă, foarte utilă pentru conturarea aşteptărilor cetăţenilor europeni în contextul procesului de reflecţiei privind viitorul UE şi în perspectiva Summitului informal de la Sibiu din mai 2019.

În privinţa dezinformării, Consiliul European a subliniat importanţa unui răspuns ferm şi coordonat al statelor membre în vederea contracarării acestui fenomen pentru consolidarea rezilienţei şi nivelului de pregătire ale Uniunii, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat recentul Plan de Acţiune al Comisiei Europene şi a exprimat susţinere pentru măsurile de combatere a dezinformării.

Citește și: Iohannis s-a întâlnit cu Merkel: Întâlnire excelentă. Suntem recunoscători pentru sprijinul Germaniei

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuţiile privind aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare (UEM), în baza unui raport al Eurogrupului. Preşedintele României a salutat eforturile depuse în ultimele luni în direcţia consolidării UEM şi a reafirmat susţinerea ţării noastre pentru acest obiectiv. În acelaşi timp, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa unei abordări inclusive la nivelul Uniunii în deciziile legate de reforma UEM, având în vedere impactul pe care acestea îl generează asupra tuturor statelor membre, inclusiv a celor care nu fac parte, la acest moment, din Zona Euro.

În privinţa Brexit, şefii de stat şi de guvern din UE 27 au avut discuţii cu Premierul Theresa May cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, apoi discuţii separate la nivelul UE 27 pe aceeaşi temă.

Liderii europeni au agreat că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie şi Uniunea Europeană, şi andosat în cadrul reuniunii Consiliului European din 25 noiembrie a.c., nu poate fi redeschis. Şefii de stat şi de guvern au exprimat deschiderea pentru a sprijini procesul de ratificare în Marea Britanie, dar în limitele definite de Acordul de retragere. Concluziile Consiliului European reiterează şi dezvoltă elementele deja agreate cu privire la soluţia privind Irlanda de Nord. Aceste elemente includ determinarea Uniunii Europene de a depune toate eforturile necesare pentru ca această soluţie să nu fie utilizată şi pentru ca aranjamente alternative, care să evite o frontieră dură pe insula irlandeză, să fie agreate până la 31 decembrie 2020.

Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit pe deplin abordarea UE 27 şi a arătat că, în calitatea sa de viitoare Preşedinţie a Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuţiilor privind relaţiile viitoare dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Preşedintele României a exprimat speranţa că, în cazul ratificării Acordului de retragere şi a asigurării unei retrageri ordonate a Regatului Unit din UE, parteneriatul viitor va fi unul cât mai ambiţios şi cuprinzător.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News