Această lipsă de coordonare "nu este un semn de capacitate de acţiune şi de valori ale Europei", a reacţionat Merkel, au relatat pentru AFP participanţi la o reuniune a grupului său parlamentar conservator la Berlin.

În schimb, ea a explicat că decizia de marţi a Berlinului de a primi 1.553 dintre migranţi aflaţi în prezent pe insulele greceşti după incendiile din tabăra de refugiaţi Moria din Lesbos, precum şi circa 150 de minori neînsoţiţi cum a fost deja anunţat săptămâna trecută, constituie "o reglementare gestionabilă şi justificabilă" pentru Germania, prima putere economică europeană.

Potrivit Angelei Merkel, este "just" ca ţările europene să se concentreze pe familiile cu copii, a căror cerere de azil în Grecia a fost deja aprobată.

Berlinul vrea să primească în primul rând familii cu copii, aflate în prezent pe insulele greceşti şi care au obţinut deja statutul de refugiaţi din partea autorităţilor Greciei, potrivit unei surse guvernamentale germane.

Cancelarul federal a declarat că ea va continua să preconizeze "o abordare europeană". De altfel, Comisia Europeană ar urma să prezinte pe 23 septembrie un extrem de aşteptat proiect de reformă a politicii migraţiei în UE.

Ministrul de interne al Germaniei, Horst Seehofer, a făcut declaraţii critice la adresa partenerilor europeni, inclusiv a Franţei, exprimându-şi regretul că nicio ţară din UE nu a vrut să participe la primirea acestor circa 1.550 de refugiaţi care trăiesc în "condiţii absolut de nesuportat".

Guvernul german este de mai multe zile supus presiunilor din partea partidelor de stânga, ONG-urilor şi unei părţi a societăţii civile, care cer un gest umanitar în favoarea celor 12.000 de migranţi lăsaţi să se confrunte cu mari lipsuri în Lesbos.

Până acum, răspunsul europenilor a fost foarte modest: 10 ţări au acceptat să ia în grijă 400 de minori neînsoţiţi, dintre care 100 vor fi primiţi de Franţa. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News