Număr de înmatriculare românesc, doi ocupanți, geamurile din spate fumurii și o haină după care să se ascundă la o fereastră laterală. Toate acestea se află în mintea agentului Trooper Mart în timp ce inspectează traficul de la intrarea din Germania. Colegul său, Chiel, se oprește pe A12, în apropiere de Zevenaar, pentru a intercepta autobuzul alb cu remorcă. Prin intermediul walkie-talkie, vocile colegilor pe motociclete se aud undeva pe drum. "Da, sunt în spatele vehiculului. Există într-adevăr o persoană vizibilă."
Mart și Chiel fac controale aleatorii la frontieră. Controlul permanent la frontieră a fost eliminat în zona Schengen. În verificările lor privind imigrația ilegală, Mart și colegii săi sunt considerați vinovați de "profilare etnică". Organizațiile pentru drepturile omului s-au adresat instanței. Nu au avut succes. Tribunalul de la Haga a decis, în septembrie, că poliția militară poate continua să ia în considerare caracteristicile etnice, cum ar fi pielea închisă la culoare, atunci când selectează călătorii pentru a fi controlați.
Reacțiile la această hotărâre au fost vehemente. "Colonialism", a spus avocatul Gerard Spong. Alții au vorbit despre un "guvern rasist". Reclamanții au formulat un recurs.
Procesul a provocat o undă de șoc în rândul poliției militare. "Da, am lucrat la asta", spune comandantul grupului, Erwin. El respinge acuzația de rasism. "Aș fi foarte mândru să nu am colegi rasiști care să lucreze aici“, citat de NRC.nl.
Întrebarea rămâne: când anume culoarea pielii și alte caracteristici etnice joacă un rol în selecție? "Este întotdeauna o combinație de factori", spune Erwin. "Serviciile de informații ar putea arăta că migranții sunt aduși în mod regulat din România în Olanda cu dube. Așadar, numărul de înmatriculare și tipul de vehicul sunt importante. Apoi, vă puteți uita și la culoarea pielii ocupanților. Dacă este vizibil."
Comandantul poliției militare Hans Leijtens a declarat, cu o săptămână mai devreme, la Ministerul Apărării de la Haga, că vrea să elimine considerațiile de natură etnică. "O astfel de hotărâre judecătorească indică faptul că este permisă, dar de fapt noi nu o dorim", a spus el.
De-a lungul A12, autobuzul alb cu geamurile fumurii, pe care colegul lui Mart, Chiel, l-a oprit de pe șosea, este verificat îndeaproape. Șoferul român și copilotul său stau acolo, cu un aer trist. Jandarmii sunt atenți. Unul dintre ei folosește o lupă pentru a verifica dacă cărțile de identitate ale bărbaților sunt autentice.
Erwin povestește că colegii săi au fost avertizați în cadrul ședinței de dimineață să fie atenți la detalii care ar putea destructura rețelele de sclavie prin muncă. Acest lucru este obișnuit în Țările de Jos. Victimele provin adesea din România sau Bulgaria. "De aceea întrebăm imediat dacă lucrează în Olanda și unde", spune Erwin. "Ieri am avut pe cineva care trebuia să predea cartea de identitate angajatorului său. Aceasta a făcut deja obiectul unei investigații la acea companie. Aceștia sunt indicatori suplimentari pentru a continua această investigație", a explicat polițistul. În cazul unui control complet aleatoriu, șansele de a identifica plăcuțele de înmatriculare românești și bulgare sunt mici, iar eventualele cazuri de exploatare a forței de muncă sunt, de asemenea, susceptibile de a fi observate mai repede.
Puțin mai târziu, ofițerul de poliție militară îi ordonă copilotului să scoată din autobuz toate bagajele. În remorca albastră a autobuzului se afla o bancă cu un spațiu gol dedesubt. "Cineva ar putea sta cu ușurință acolo. Mai există o astfel de bancă în autobuz. Așa că vreau să știu", i-a spus polițistul șoferului român. "Îți voi arăta de ce într-un minut", apoi îi arată pe telefon imagini cu oameni, migranți ilegali, înghesuiți sub canapele. Spațiul de dedesubt din autobuzul românului pare a fi însă gol.
Singura persoană care este luată de poliția militară după trei ore de verificări este un băiat alb olandez. A fost pescuit din Flixbus. Când i se verifică pașaportul, se constată că nu a îndeplinit două ordine de muncă în folosul comunității. Acestea au fost transformate într-o pedeapsă de 96 de zile de închisoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News