„Facem încă o dată, în mod repetat, apel la populaţie ca în această perioadă să utilizeze apa potabilă strict pentru consumul din gospodărie, pentru consumul pentru care se face, se pregăteşte, se produce practic apa potabilă. Este o risipă pe care nu ne-o permitem acum, să folosim această apă potabilă în scop agricol, să folosim apă potabilă trecută prin captare, prin tratare, prin pregătire pentru a fi potabilă, să o folosim pentru scop agricol, pentru irigaţii”, a arătat el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Ministrul a menţionat că în zonele cu probleme au fost implementate măsuri de restricţionare, tocmai pentru a preveni situaţiile de criză, în contextul în care consumul de apă pentru irigaţii a crescut de semnificativ.

„În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a populaţiei, majoritatea zonelor care au probleme, deficienţe şi unde s-au implementat câteva măsuri de restricţionare, se bazează pe puţuri forate, pe surse de apă care este stabilită şi este ridicată la nivelul consumului normal. În cazul în care în perioada secetoasă creşte semnificativ - de două, trei, chiar cinci ori consumul de apă - în urma irigaţiilor din localităţile care sunt alimentate cu apă potabilă, acolo problemele pot fi semnificative. Din acest motiv, autorităţile locale şi administratorii acestor sisteme de alimentare cu apă au implementat restricţii, tocmai pentru a preveni situaţia de criză”, a explicat Tanczos Barna.

Barna Tanczos: „Fenomenele extreme pot genera grindină, vijelie, furturni, care afectează şi infrastructura şi culturile agricole”

În ceea ce priveşte fenomenele extreme, Barna a menţionat că au fost emise mai multe alerte în ultimele zile, care vizează fie valuri de căldură, fie precipitaţii abundente, în zone restrânse, unde cantităţile pot ajunge până la 30-50 litri/metru pătrat.

„Aceste fenomene extreme pot genera grindină, vijelie, furturni, care afectează şi infrastructura şi culturile agricole în anumite zone. Fenomenele extreme vin, mai mult ca sigur, în urma acestor schimbări climatice, care sunt dovedite de specialişti. Şi nu trebuie să mergem neapărat la specialiştii de pe plan mondial. Avem specialiştii noştri la ANM, care ne atrag an de an atenţia asupra recordurilor de temperatură care sunt doborâte din ce în ce mai des, asupra cantităţilor de precipitaţii care nu se mai distribuie uniform, asupra fenomenelor extreme care lovesc anumite zone, anumite regiuni”, a spus acesta.

Ministrul a menţionat că a analizat împreună cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române situaţia rezervelor strategice de apă şi a reieşit că cele 40 de lacuri de acumulare au un grad de umplere de peste 68%. Acestea au un rol important în alimentarea cu apă a populaţie şi a industriei, iar în cazul acestor lacuri „problema nu este una serioasă”, a precizat Barna Tanczos.

Nivelul apei în Dunăre este în scădere faţă de mediile anuale

Ministrul Mediului a arătat că nivelul apei în Dunăre este în scădere faţă de mediile anuale, dar nu există probleme în exploatarea instalaţiilor care uzinează apă în vederea producerii energiei electrice.

Totodată, în funcţie de situaţia microregiunilor, există cazuri de secetă pedologică: moderată, puternică sau chiar extremă. Barna Tanczos a adăugat că deficitul de precipitaţii, faţă de media anilor anteriori, în anumite zone este "extrem de mare", ajungând chiar la mai puţin de jumătate din media anuală sau a ultimelor zece luni.

„Sunt regiuni, oraşe, unde faţă de o medie pe zece luni de 410-420 sau 390 de litri/metru pătrat în perioada septembrie-iulie sau august - iulie, 2021- 2022, avem sub 200 de litri de precipitaţii pe metru pătrat. Acest lucru generează fenomenele de secetă pedologică la scară moderată, puternică sau extremă, Calculele sunt făcute la nivelul solului, în stratul de până la minus 100 de centimetri şi acolo se constată aceste deficienţe de apă, generată de lipsa de precipitaţii”, a explicat demnitarul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News