Principalul birou vamal din Augsburg a stabilit o pierdere de 25.000 de euro pentru securitatea socială. În fața Tribunalului districtual din Ingolstadt, proprietarul societății acuzat a recunoscut că a angajat șapte cetățeni români ca lucrători independenți în cadrul societății sale de gips-carton, între iulie 2015 și martie 2020, deși știa că aceștia erau simpli muncitori. 

Ca urmare a investigațiilor efectuate de către controlul financiar al muncii clandestine din cadrul Biroului vamal principal din Augsburg împotriva proprietarului unei societăți de construcții de gips-carton, la data de 06.09.2022 a fost impusă o sancțiune de 200 de amenzi zilnice de câte 90 euro fiecare, în fața Tribunalului districtual din Ingolstadt, pentru angajarea neautorizată a mai multor falși lucrători independenți.

Germania. Români angajați „la negru“, prejudiciați de patron

În fața instanței, proprietarul societății a recunoscut că a angajat în total șapte cetățeni români ca aparent proprietari de comerț independent în cadrul societății sale în perioada iulie 2015 - martie 2020, deși aceștia erau cu bună știință salariați puri, care erau complet integrați în organizarea comercială a inculpatului și lucrau exclusiv la indicațiile acestuia.

Muncitorii fuseseră cazați de către inculpat, printre altele, într-o pensiune din Ingolstadt și fuseseră plătiți în numerar, exclusiv în funcție de orele lucrate, între 11,00 euro și 12,50 euro. În perioada relevantă, inculpatul a condus o societate civilă și i-a angajat pe cei șapte cetățeni români ca lucrători independenți singuri.

„Nu au avut niciun cuvânt de spus sau putere de decizie“ 

„De fapt, nu au avut niciun cuvânt de spus sau putere de decizie. Deși inculpatul știa că utilizează simpla muncă a cetățenilor români, nu i-a înregistrat la organele de colectare a asigurărilor sociale ca angajați și, din motive de maximizare a profitului, nu a dedus niciun cost salarial auxiliar sub formă de contribuții sociale“, a concluzionat instanța. Acest lucru a dus la o pierdere de asigurări sociale de aproape 25.000 de euro.

Cu toate acestea, având în vedere că bărbatul de 54 de ani a mărturisit și a reparat deja prejudiciul către diferitele case de asigurări de sănătate până la data procesului, a fost posibil să se renunțe la un proces probatoriu elaborat, în special la citarea și interogarea lucrătorilor români în cauză.

După ce procesul a fost întrerupt doar câteva minute pentru a se ajunge la un verdict, instanța a dat curs, în esență, cererii parchetului München II și a impus inculpaților o pedeapsă de 200 de pedepse zilnice de câte 90 de euro fiecare. Întrucât acuzatul a declarat că renunță la apel, sentința a devenit definitivă în aceeași zi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News