Draghi a subliniat că modelul economic european bazat pe salarii mici și competitivitate externă nu mai este viabil în fața provocărilor actuale, precum creșterea protecționismului global și scăderea favorabilității Chinei pentru producătorii europeni.

Draghi a propus utilizarea perioadei de ajustare de șapte ani pentru mobilizarea a 700 de miliarde de euro destinate investițiilor publice. Aceste fonduri ar putea finanța reforme structurale esențiale pentru Europa, în lipsa unei datorii europene comune.

„Aceasta ar reprezenta o parte semnificativă din necesarul de investiții publice”, a explicat el, avertizând că fără astfel de măsuri, creșterea economică europeană riscă să stagneze.

El a atras atenția asupra unui cerc vicios între salariile mici și consumul redus, încurajat de politicile economice europene care au sacrificat cererea internă pentru competitivitatea externă.

„Acest model nu mai poate funcționa”, a declarat Draghi, subliniind că Europa trebuie să adopte o abordare care să echilibreze cererea internă și competitivitatea.

Reformele structurale, cheia viitorului

Reformele structurale propuse de Draghi se concentrează acum pe creșterea productivității fără a afecta forța de muncă, ci prin recalificarea profesională. Spre deosebire de viziunea de acum un deceniu, când reformele vizau flexibilizarea pieței muncii și scăderea salariilor, noile măsuri trebuie să prioritizeze adaptarea forței de muncă la noile cerințe economice și tehnologice.

Fostul lider BCE a evidențiat importanța pieței unice europene și a pieței de capital, descriindu-le drept „fundamentele care susțin creșterea productivității”. Aceste reforme, deși necesare, vor necesita timp pentru a produce rezultate concrete, motiv pentru care Draghi a sugerat o utilizare mai eficientă a politicilor macroeconomice.

În viziunea sa, emiterea de datorii comune la nivel european ar crea spațiu fiscal suplimentar pentru a atenua perioadele de scădere economică. Însă, în lipsa acestora, Draghi consideră esențială îmbunătățirea compoziției cheltuielilor fiscale, cu accent pe creșterea investițiilor publice și pe coordonarea între statele membre.

Avertismente dure pentru viitor

Draghi a lansat un avertisment ferm: dacă Europa continuă cu actualul ritm mediu de creștere a productivității, în următorii 25 de ani economia continentului va rămâne la aceeași dimensiune, în timp ce cheltuielile pentru pensii, energie, apărare și digitalizare vor crește semnificativ. El a prezentat și cifre alarmante: pasivele de pensii nefinanțate în UE variază între 150% și 500% din PIB, iar Comisia Europeană și BCE estimează că între 750 și 800 de miliarde de euro anual vor fi necesare pentru investiții în energie, apărare, digitalizare și cercetare-dezvoltare.

Draghi a avertizat că Europa nu își poate permite un „declin gestionat” și că problemele actuale sunt mult mai grave decât ar putea părea. Într-o lume în care schimbările economice și geopolitice sunt tot mai rapide, Europa trebuie să acționeze decisiv pentru a-și asigura viitorul economic și social.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News