Fonduri europene pentru românii din Diaspora care plănuiesc să se întoarcă acasă. Alexandru Picioruș, sfaturi importante pentru cei care vor să le acceseze

În fiecare an, tot mai mulți români se întorc în țară să deschidă o afacere, profitând de cunoștințele acumulate în străinătate. Odată cu finalul pandemiei, oportunitățile s-au înmulțit, iar domeniile în care se poate deschide o afacere sunt acum mai ofertante. O șansă importantă pentru cei care vor să se repatrieze o reprezintă banii europeni. Alexandru Picioruș, expert în accesarea fondurilor europene și CEO Smis, ne-a răspuns la câteva întrebări despre b anii de la UE destinați românilor din străinătate care vor să revină acasă.

Cei care plănuiesc să revină în țară trebuie să știe că există fonduri europene dedicate exclusiv românilor din Diaspora care plănuiesc să se întoarcă acasă. Alexandru Eduard Picioruș, expert accesare fonduri europene și CEO Smis, ne explică ce opțiuni au românii din străinătate, în ce domenii pot fi accesate aceste fonduri și cât de realiste trebuie să fie așteptările celor care aleg banii europeni.

ȘtiriDiaspora: Ce programe / opțiuni au românii din Diaspora care vor să acceseze fonduri europene și să se întoarcă acasă?

Alexandru Picioruș: Românii din diaspora pot accesa aceleași finanțări ca și cei care locuiesc în România. Există finanțări care sunt dedicate exclusiv românilor din Diaspora. Una dintre aceste finanțări este programul Start-up Nation Diaspora, ce urmează a fi lansat în luna mai (probabil spre finele lunii). Prin acest program se vor finanța firme nou înființate sau firme mai noi de 1 ianuarie 2020, cu până la 40.000 euro ajutor financiar nerambursabil. Pentru a analiza cu ușurință toate criteriile de eligibilitate și punctaj, cei interesați pot accesa gratuit platforma startuply.ro .

Pentru ce domenii sunt accesibile aceste fonduri?

A.P.: Start-up Nation Diaspora va finanța mai multe tipuri de activități. Cele care obțin un punctaj maxim sunt fabricarea produselor din carne, lactate si a brânzeturilor, fabricarea pâinii sau fabricarea mobilei. În zona de servicii vor fi finanțate proiecte din domeniul IT-software, asistență stomatologică, publicitate sau platforme web. Există câteva sute de coduri CAEN eligibile însă numai 27 de coduri CAEN asigura un punctaj maxim, deci șanse mai mari la finanțare.

Care e primul lucru pe care trebuie sa-l știe un român din diaspora atunci când se gândește să acceseze fonduri în relație cu gradul de reușită? Cu alte cuvinte, care sunt așteptările realiste?

A.P.: În primul rând trebuie să analizeze cu atenție concurența și numărul de proiecte finanțate. De exemplu, prin Start-up Nation Diaspora se vor finanța între 100 – 200 de proiecte, foarte puține din punctul meu de vedere.

Cât ușoară sau grea este comunicarea cu statul?

A.P.: Comunicarea cu autoritățile statului este în continuare greoaie însă se fac pași serioși spre digitalizare. De exemplu, platforma în care se aplică pentru Start-up Nation Diaspora (granturi.imm.gov.ro) are o interfață prietenoasă, iar totul se face prin semnătura digitală, de la aplicare și până la implementare. Chiar și aplicarea la program se poate face de oriunde din lume atâta timp cat aplicantul deține o semnătură digitală.

Fonduri europene dedicate exclusiv românilor din Diaspora care plănuiesc să se întoarcă acasă

Din experiență, în ce domenii sunt cele mai multe proiecte reușite?

A.P.: Dacă luăm în calcul vechiul program SUN 2018, unde 99% din companiile înființate sunt încă active, aș spune ca în toate domeniile. Proiectele reușite sunt acele proiecte finanțate. Dată fiind concurența mare, proiectele finanțate vor fi acelea din domeniile menționate anterior (cele care obțin punctaj maxim)

Top 3 sfaturi pentru românii care se gândesc la repatriere.

A.P.:

Antreprenoriat. România este o țară care încă mai are mult de recuperat în fața UE. Astfel, regăsim aici un mare potențial de creștere pentru un start-up. Astfel, prima recomandare ar fi să ia în calcul calea antreprenoriatului.

Mindset. Românii care se întorc acasă vin cu un mindset diferit. Observați cu atenție ce v-a plăcut în mod deosebit în țara în care ați locuit și implementați un proiect similar și în România. S-a demonstrat de-alungul timpului ca orice ”a prins” în țările vestice, a ajuns și la noi cu o întârziere de câteva luni sau ani, dar a avut succes.

Servicii de calitate. Din păcate, în România au rămas puțini profesioniști. Ne-am lovit în ultimii 10 ani de servicii ieftine și de proastă calitate. Românii au început să învețe ca un serviciu bun costa mai mult inițial, dar pe termen lung este mai avantajos decât să plătești de 2-3 ori același serviciu slab calitativ. Sfatul meu ar fi să reveniți în țară și să aplicați toate cunoștințele acumulate în străinătate, respectând totodată standardul de calitate.

Eduard-alexandru-piciorus--expert-accesare-fonduri-europene-si-ceo-smis