Analizând evoluția migrației externe definitivă în ultimul deceniu, constatăm că România a pierdut echivalentul populației unui județ de dimensiuni medii. Graficul județelor de proveniență a emigranților din ultimii 10 ani arată că marile centre urbane, cum ar fi București, Iași și Vaslui, au înregistrat o pondere semnificativă a emigranților în totalul populației.

Capitala conduce clasamentul, cu o pondere de "plecați" de 2,4%, urmată de Iași cu 2,39% și Vaslui cu 2,28%. La polul opus, județele Harghita și Covasna înregistrează sub 0,5% emigranți definitiv. De menționat că mulți români aleg să plece la studii în străinătate. Potrivit datelor UNESCO, peste 15.000 de români studiază în străinătate, cu cea mai mare concentrație în Regatul Unit (aproximativ 10.000), SUA (4.903), Olanda (circa 2.800), Germania (2.500), Franța (2.439) și Ungaria (2.200), iar lista continuă.

EmigranțiI români și migrația acestora

Un studiu complex realizat de OECD înainte de pandemie se concentrează asupra emigranților români și analizează migrația acestora din perspectiva calificărilor pe care le dețin. Rezultatele arată o mare diversitate în distribuția calificărilor în diferite țări. În Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate, în timp ce în Spania și Italia doar 5% dintre emigranții români au ocupații cu înaltă calificare.

Cu toate că emigranții români sunt în general supracalificați pentru joburile pe care le ocupă, se observă diferențe semnificative între sexe și domenii de activitate. În țările OCDE, un bărbat român din cinci lucrează în ocupații elementare, comparativ cu o femeie din trei. Femeile sunt mai reprezentate în vânzări și în rândul tehnicienilor și profesioniștilor, în timp ce bărbații sunt mai prezenți în ocuparea funcțiilor de conducere și în domeniul asamblării de mașini. Situația variază însă în funcție de țară.

În Spania, româncele au șanse duble față de bărbați de a lucra în ocupații slab calificate, în timp ce în Germania și Regatul Unit, femeile care ocupă astfel de joburi sunt de zece ori mai puține. Canada înregistrează cea mai scăzută pondere a femeilor care lucrează în locuri de muncă slab calificate (3%).

Emigranții români sunt în general supracalificați pentru joburile pe care le ocupă

Bărbații români tind să fie supra-reprezentați în funcții de conducere, în special în Regatul Unit, Germania și Canada, cu excepția notabilă a Franței, unde femeile românce au aproape de două ori mai multe șanse decât bărbații să fie manageri. Profesiile agricole calificate nu sunt ocupate în mod predominant de români, indiferent de gen, cu excepția cazurilor din Spania, Italia și Franța, unde peste 4% dintre bărbații emigranți lucrează în acest domeniu.

Datele OECD relevă că ratele de supra-calificare sunt mai mari în cazul emigranților români în comparație cu emigranții din alte țări. Supra-calificarea apare atunci când nivelul de educație al unei persoane este mai ridicat decât competențele solicitate pentru locul de muncă ocupat. Această situație reflectă dificultățile în transferul competențelor lingvistice și a calificărilor dobândite în țara de origine către țara gazdă. Indiferent de sex, românii cu studii superioare au o probabilitate de 50% de a lucra în ocupații cu calificare redusă, în timp ce ponderea pentru migranții născuți în țările vecine este de doar 26%.

Un aspect remarcabil este creșterea supra-calificării în rândul emigranților români cu 16% în ultimii 20 de ani, în timp ce emigranții din țările vecine au înregistrat o reducere de 7%. Această tendință poate fi atribuită, printre altele, nivelului relativ scăzut de cunoaștere a limbii țării gazdă, accesului limitat la rețelele profesionale și dificultăților în recunoașterea formală a competențelor dobândite în străinătate.

Emigrarea masivă a românilor în ultimii ani are consecințe semnificative asupra țării

Mulți emigranți români se simt sub-utilizați în locurile de muncă pe care le ocupă, percepând că potențialul lor nu este valorificat pe deplin în țările în care emigrează. Un procent impresionant de aproape nouă din zece emigranți români sunt de acord că au aptitudinile necesare pentru a face față unor sarcini mai complexe decât cele cerute de jobul actual, în comparație cu doar 81% dintre muncitorii nativi.

Subutilizarea percepută a competențelor și discrepanțele între calificări sunt aspecte importante pentru integrarea adecvată a migranților, având un impact asupra veniturilor lucrătorilor și a satisfacției în muncă.

În Italia și Spania, un număr semnificativ de români emigranți lucrează în agricultură (9% și, respectiv, 12%) și în activități casnice (15% și, respectiv, 12%). În Belgia și Regatul Unit, aproximativ 23%, respectiv 11% dintre români lucrează în activități administrative și de asistență. Industria prelucrătoare din Germania și Austria beneficiază de prezența importantă a muncitorilor români, în timp ce în Canada aceștia aduc o contribuție semnificativă sistemului educațional, mai mult decât în oricare altă țară.

Emigrarea masivă a românilor în ultimii ani are consecințe semnificative asupra țării de origine și asupra comunităților din țările de destinație. Pentru a aborda aceste aspecte, este necesară o gestionare atentă și un dialog continuu între autorități și societatea civilă, în vederea promovării integrării adecvate și a valorificării potențialului acestor migranți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News