Decizia nu este definitivă.

Este vorba despre o contestaţie la executare depusă de Liviu Dragnea, care a invocat un recurs în drept intitulat "habeas corpus" - o lege cu caracter constituţional, promulgată în anul 1679 de către Parlamentul englez, prin care se garantează libertatea persoanei.

În cererea depusă în instanţă, avocaţii susţin că Liviu Dragnea este deţinut ilegal în penitenciar, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie. Avocaţii invocă astfel o decizie a Curţii Constituţionale din octombrie 2019.

Iniţial, Dragnea a introdus acţiunea la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a trimis dosarul la Înalta Curte, pe motiv că nu are competenţa în acest caz. Ulterior, judecătorii instanţei supreme au retrimis cauza la Tribunal.

În luna februarie, Liviu Dragnea s-a arătat deranjat de faptul că Tribunalul vrea să mute procesul la altă instanţă.

"Nu am pregătire juridică, dar constat că, după o cerere de recuzare şi o cerere de abţinere respinse, acum Tribunalul vrea să mute la altă instanţă. Cred că în ritmul ăsta o să ajungem să se judece când se va termina mandatul", spunea atunci Dragnea.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Dragnea a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a doi căi extraordinare de atac, însă cererile sale au fost respinse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News