Dragnea a fost adus de la Penitenciarul Rahova şi introdus în sala de judecată având mască pe faţă.

Procesul a început cu o excepţie ridicată de avocaţii săi, care au contestat modul de compunere a completului de la Curtea de Apel Bucureşti, însă magistraţii au respins această excepţie.

Liviu Dragnea a dat o scurtă declaraţie în faţa judecătorilor, în care s-a arătat deranjat de o remarcă a procurorului de şedinţă.

"Sunt o persoană privată de libertate şi nu privativă de libertate, aşa cum l-am auzit pe domnul procuror că a spus în faţa dumneavoastră. A doua remarcă e că am auzit că dumnealui consideră un drept fundamental al CEDO din vreo subspecie a dreptului. Asta arată a mentalitate ca a unui ministru de tristă amintire, care spunea că în România drepturile reprezintă un moft", a spus Dragnea.

Fostul lider al PSD a mai spus că este nevinovat, susţinând că, dacă va fi menţinut în închisoare "prin încălcare brutală a drepturilor omului", înseamnă că justiţia din România "nu rezistă la presiuni politice".

"Spun ce am mai spus. Am fost trimis la puşcărie total nevinovat. Pe fond, am fost trimis la închisoare de un complet nelegal. Avocatul a arătat că România e parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care e clară şi fără echivoc. Am fost trimis la închisoare prin nerespectarea legii şi, dacă voi fi menţinut în închisoare prin încălcare brutală a drepturilor omului, înseamnă că în România justiţia nu rezistă la presiuni politice. Spre că veţi adopta o decizie prin care să nu se menţină nerespectarea CEDO sau a legilor ţării", a spus Dragnea în sala de judecată.

Această contestaţie la executare este ultima cale de atac la care a apelat Liviu Dragnea pentru a ieşi mai devreme din închisoare, după ce a primit pe 9 iunie o decizie nefavorabilă la instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti.

În cererea depusă în instanţă, Liviu Dragnea a invocat un recurs în drept intitulat "habeas corpus" - o lege cu caracter constituţional, promulgată în anul 1679 de către Parlamentul englez, prin care se garantează libertatea persoanei.

Avocaţii fostului lider PSD susţin că acesta este deţinut ilegal în penitenciar, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie. Avocaţii invocă astfel o decizie a Curţii Constituţionale din octombrie 2019.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Dragnea a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a unor căi extraordinare de atac, însă cererile sale au fost respinse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News