Varianta de la zero prevede o fermentare lentă pe când cea cu huște, care vor folosi ca starter pentru dățile următoare, va fi una mai rapidă. După ce aveți huștile treaba va merge ca pe roate și veți putea umple borș de casă cât de des doriți.
Babele moldovence spun ca borșul se umple doar în zilele de marți și joi, cu condiția să nu fie sărbătoare, iar borșul cel mai acru iese din mâinile femeilor aprige, cele care-s iuți la treabă, la vorbă și la mânie.
Din această rețetă rezultă aproximativ 3,5 L de borș de casă, acru și parfumat.
- 150 g tărâțe de grâu
- 150 g mălai de porumb (mălai „de țară“ nu grișat)
- 15 g zahăr tos (opțional - pentru accelerarea fermentației)
- câteva crenguțe de cimbru uscat
- 1 felie mare sau 2 mai mici de pâine prăjită (puțin mai arsă) - în loc de drojdie. Dacă aveți drojdie - sau 8 g drojdie proaspătă sau 2 g drojdie uscată.
- o crenguța de vișin
- o crenguță, două de leuștean
- aproximativ 5 l de apă.
- 200 g huște (păstrate de la borșul anterior)
- 100 g mălai de porumb
- 100 g tarate
- câteva crenguțe de cimbru uscat
- 1 felie mare sau 2 mai mici de pâine prăjită (puțîn mai arsă) - în loc de drojdie. Dacă aveți drojdie - sau 8 g drojdie proaspătă sau 2 g drojdie uscată.
- o crenguța de vișin
- o crenguță, două de leuștean
- 5 l de apă.
Se începe cu pregătirea vasului: borcan de sticlă, oală de lut sau puțină de lemn.
Ingredientele cântărite - tărâțele, mălaiul, zahărul și drojdia (dacă alegeți să folosiți drojdie) - se pun într-un bol și se umezesc ușor cu 500 ml apă călduță (la circa 40° C). Se acoperă și se lasă deoparte cam 30 de minute, cât să se umfle puțin. Dospirea se face rapid. Zahărul este opțional, dar ajută la accelerarea fermentației iar dacă nu-l puneți va dura mai multe zile acrirea borșului.
Se adaugă acum crenguțele de vișin, leușteanul și cimbrul. Este foarte bun și cimbrișorul de câmp. Acesta se găsește de exemplu și în Italia. Dacă nu utilizați drojdie și alegeți pâinea prăjită, aceasta se pune acum.
Între timp, apa a fost pusă la fiert și se lasă 5 minute la răcorit după ce a dat în clocot, dacă folosiți pâine prăjită. Dacă utilizați drojdie, apa trebuie să fie călduță, cât să nu „omoare“ drojdia. Trebuie să fie călduță apa, astfel încât să nu omoare drojdia. Borcanul, dacă este de sticlă, se așează pe o tavă metalică sau pe un suport metalic pentru că această să preia căldură și să nu permită borcanului să crape. Se toarnă treptat (în 2-3 tranșe) apă fierbinte în borcan cu ajutorul unei pâlnii și se amestecă totul bine cu o lingură de lemn. Metalul este contraindicat în acest procedeu.
Se acoperă vasul cu o farfurie sau un bol, se învelește într-o pătură groasă și se lasă la un loc călduț cam 1-3 zile. Cu cât e mai cald, cu atât fermentarea se face mai repede. Se amestecă de câteva ori pe zi, cu lingura de lemn sau un făcăleț de lemn.
Procesul de fermentație al borșului este direct proporțional cu temperatura ambiantă. Borșul se acrește în 2-3 zile, uneori chiar și după 24 de ore. Dacă este mai răcoare acesta poate dura și 4-5 zile.
După ce s-a acrit suficient, borșul se strecoară cu grijă într-un bol sau o oală și, după ce s-a limpezit, se pune-n sticle, în frigider, în cămară sau în beci.
Vezi și: Turte din cartofi, pe placul tuturor. Cel mai bun mic dejun rapid pentru toată familia!
Din huștile rămase se mai poate face o a două tură de borș, adăugând și a două oară apă caldă peste ele că să mai iasă încă o tură de borș acru. Apa trebuie să fie fiartă și răcită până la aproximativ 40 de grade. Reumplerea borșului se poate face de 2-3 ori. A două tură poate fi mult mai acru decât primul borș.
Pentru turele următoare, dacă vreți ca borșul să fie intens la gust, peste jumătate din huștile deja rămase, se adaugă din nou zahăr (opțional), cimbru, leuștean, frunze de vișin. Se toarnă deasupra apă clocotită și lăsată 10-15 minute să se răcească. Va fi tot fierbinte dar nu clocotită.
Se amestecă totul bine, cu o lingură de lemn sau cu un făcăleț (melesteu). Se lasă să se răcorească, până devine călduț totul. ACUM se adaugă huștele și se amestecă iar. NU se opăresc huștele, pentru că borșul nu se mai acrește! Se acoperă și se lasă la cald. După ce se acrește și de această dată se procedează ca mai sus (adică se filtrează și se îmbuteliază), jumătate din huști se pun într-un borcan și se țin la rece.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News