Învitat în emisiunea "România are nevoie de tine, implică-te", realizată de jurnalistul Bogdan Bolojan, Alexandru Costache, cofondator și președinte al organizației „Medici pentru România”, a vorbit despre principalele dificultăți întâmpinate de medici în procesul de reîntoarcere și despre motivele pentru care unii dintre aceștia renunță sau se lovesc de obstacole majore.

Potrivit lui Alexandru Costache, una dintre principalele probleme este durata mare de procesare a dosarelor medicilor care doresc să revină în România. Deși se poate înțelege că procesul poate fi mai complex în cazul celor din afara Uniunii Europene, surprinzător este că și medicii care vin din state membre UE au de așteptat mult până la rezolvarea dosarelor.

„Piedici birocratice și diferențe de standarde între România și alte țări europene”

„Un dosar, când ajunge la Ministerul Sănătății, este analizat într-o primă fază din punct de vedere administrativ. Se verifică dacă dosarul este complet și autenticitatea tuturor documentelor. De-a lungul timpului, au existat numeroase situații în care documentele prezentate s-au dovedit a fi false. Reprezentanțele Ministerului, în caz de suspiciune, fac solicitări către emitenții acelor certificate, iar nu de puține ori documentele au fost falsificate. Aceasta este prima parte a procesului, care durează mai puțin. Verificarea administrativă este rapidă.

Problemele apar la comisiile de specialitate, unde lucrurile se blochează. Există câțiva medici specialiști care decid încadrarea unui medic într-o anumită specialitate. Nomenclatorul specialităților din România nu este unul la unul cu cel din alte țări, precum Germania. Astfel, un medic care a dobândit anumite competențe în străinătate dorește să profeseze la același nivel și în România. De exemplu, un medic primar din Franța poate fi încadrat la noi ca specialist, ceea ce ar însemna o retrogradare pentru el. Aici intervine problema în analiza dosarului la comisiile de specialitate. Noi, ca organizație, nu avem probleme de genul acesta, pentru că nu putem interveni în procesul de luare a deciziilor. Putem doar să ghidăm medicii în întocmirea documentelor necesare și să îi sprijinim în tot parcursul procesului", spune Costache. 

Aceste comisii de specialitate decid, practic, nivelul la care medicii vor putea profesa în România. Diferențele între sistemele de sănătate, precum și între specializările recunoscute în diverse țări, pot crea mari probleme medicilor care au ajuns la un anumit nivel de competență în străinătate. 

Principalele motivele pentru care medicii români revin acasă

Bogdan Bolojan a adus în discuție și neîncrederea românilor în autorități, o constantă a ultimelor decenii, întrebându-l pe Alexandru Costache dacă această reticență este totuși în scădere, având în vedere că mulți români aleg să revină din diaspora. 

Alexandru Costache a explicat că unul dintre factorii determinanți pentru reîntoarcerea medicilor este micșorarea diferențelor între sistemele de sănătate din România și Occident, dar și creșterea salariilor din 2018. 

„Diferențele între sistemele de sănătate din România și Occident nu mai sunt atât de mari. Din acest motiv, tot mai mulți medici doresc să revină în țară. Există încă diferențe la nivelul dotărilor cu echipamente medicale și consumabile. În Occident, spitalele nu se confruntă cu lipsuri frecvente de consumabile sau medicamente, așa cum se întâmplă uneori în România. Însă, dacă ne uităm la cifre, după ce salariile au crescut în 2018, numărul certificatelor de liberă practică eliberate de Colegiul Medicilor, care indică intenția medicilor de a pleca, a scăzut. Dacă în 2016-2017 erau în jur de 1.400-1.500 de cereri anual, anul trecut numărul acestora a scăzut la aproape jumătate. Acesta este un semn că trendul este descendent.

Totodată, România a reușit să încadreze aproximativ 1.000 de noi medici anual în 2016-2017, dar acum acest număr s-a dublat, ajungând la 2.000 de medici noi pe an"

Urmărește emisiunea integrală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News