În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă de vedere oficial al DRP.

Pentru a putea evalua dacă românii din diaspora manifestă participare cetățenească în forma participării comunitare, cei prezenți la sesiunile de focus grup au fost întrebați dacă au participat vreodată ca voluntari la vreo acțiune, în țară sau în străinătate și apoi dacă există un dialog cu instituțiile publice locale (primăria din localitate din care au plecat, respectiv primăria din localitatea în care sunt în prezent).

Pentru a vedea dacă cei din diaspora dezvoltă vreo formă de dialog cu instituțiile publice locale amintite, participanții la discuțiile de grup au fost întrebați despre activitatea de informare a primăriilor – ca și punct de plecare a inițierii acestui dialog.

Este de așteptat ca primăriile din țările dezvoltate să comunice mai mult cu cetățenii, dar este un proces cu sens unic, astfel că nu se obține neapărat creșterea participării cetățenești

Comunicarea dintre primărie ca și instituție locală și cetățeni, în ceea ce privește activitatea instituției publice, ca bază pentru eventuale dezbateri publice sau formulare de puncte de vedere din partea cetățenilor, este privită ca o activitate specifică mai mult țărilor dezvoltate, ține de un anumit grad de civilizație; cei preocupați de asigurarea traiului de zi cu zi nu au nici interes nici timp pentru a se ocupa de chestiuni care țin de administrația publică; cât timp nu sunt direct afectați de măsuri, nu îi interesează.

Românii care locuiesc în țări dezvoltate spun că activitatea de informare din partea primăriei din localitatea în care locuiesc în prezent este foarte intensă, chiar enervantă uneori. În Copenhaga există o comunicare foarte bună cu autoritățile locale, care chiar sunt interesate și de părerea cetățenilor. Informarea este o practică uzuală și în Sofia.

Într-o localitate din  Germania, se face o informare generală la început de an sau cu ocazia unui eveniment special, cum ar fi alegerile electorale, însă nu există un dialog în adevăratul sens al cuvântului, comunicarea este doar unilaterală. Comunicarea unilaterală se practică și în Belgia dar și în Franța, în zona Nisei. Alții declară că sunt informați periodic de primărie prin scrisori primite acasă și se și implică (ex. Nicosia, Cipru). Informarea se referă și la activități deja întreprinse, dar și la planuri de viitor pentru comunitate.

Mulți români din diaspora sunt preocupați de traiul de zi cu zi și mai puțin de activitatea primăriilor

Altă categorie de respondenți spun că nu au fost foarte atenți la aceste chestiuni, fiind preocupați mai mult de viața de zi cu zi, dar nici nu au primit neapărat informări de tip flyer sau ceva asemănător, deși toți au mai bine de un an de când locuiesc în zona respectivă. Alții invocă bariere de limbă – cei din Asia de exemplu.

Printre cei care consideră de asemenea că primăria din localitatea unde locuiesc în prezent nu informează mai deloc cetățenii sunt și unii dintre cei care trăiesc în Marea Britanie, dar nici nu consideră că Primăria ar avea neapărat subiecte de comunicare, și nu consideră că ar trebui să îi informeze pe ei în mod special, ca și emigranți.

În opinia altora, autoritățile publice locale au activități de informare doar dacă vor să popularizeze o măsură care să aducă un capital de imagine.

În zonele turistice sau cu puțini localnici nu există interes din partea administrației locale pentru comunicare sau dialog 

În țările mai puțin dezvoltate, interesul autorităților față de informarea cetățenilor poate să țină și de specificul local: dacă este o zonă în care locuiesc mulți străini fără drept de vot sau o zonă turistică fără rezidenți, atunci și interesul față de activitățile de informare este redus.

Românii din țară au așteptări mari de la primării în privința inițierii dialogului cu cetățenii

Nouă din zece români care locuiesc în țară sunt de părere că într-adevăr primăriile ar trebui să informeze cetățenii cu privire la activitatea lor și tot atâția cred de asemenea și că primăriile ar trebui să creeze dezbatere publică în ceea ce privește problemele comunităților. Necesitatea dialogului dintre autoritățile publice locale și cetățeni este una cât se poate de prezentă: 87% dintre respondenți cred că primăriile ar trebui să organizeze întâlniri periodice cu cetățenii, 91% cred că primăriile trebuie să informeze oficial cetățenii cu privire la proiectele și acțiunile lor. În opinia a 89% dintre respondenți, această comunicare dinspre instituțiile publice locale spre cetățeni ar trebui gestionată la nivel oficial, prin înființarea unui departament pentru consultare și dialog cu cetățenii. Alți opt din zece respondenți se așteaptă ca primăriile să facă bugetare participativă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News